Procurorii Antimafia alaturi de ofiteri de politie judiciara au descins, miercuri dimineata la mai multe adrese din Capitala, Ilfov si Giurgiu.
S-au facut 57 de perchezitii domiciliare, 51 pe raza municipiului Bucuresti, 7 in judetul Ilfov si o perchezitie pe raza judetului Giurgiu, intr-o cauza vizand destructurarea unui grup infractional organizat specializat in savarsirea infractiunilor de trafic de droguri de mare risc, trafic de persoane, proxenetism, trafic de influenta, trafic de persoane, trafic de minori, inselaciune, influentarea declaratiilor, cumparare de influenta, dare de mita.
Iata ce au mai precizat procurorii DIICOT intr-un comunicat vizand actiunea din 6 iunie:
„De cativa ani, prin interventii succesive din partea organelor judiciare, se actioneaza pentru destructurarea unei gruparii ce actiona, cu precadere pe linia traficului ilicit de droguri de mare risc, in municipiul Bucuresti, grupare de tip mafiot, bazata pe relatii de familie, cunoscuta in lumea interlopa sub denumirea de ”Stoaca”.
Ceea ce s-a dorit a fi o descurajare a membrilor retelei in a se implica in distribuirea pe piata neagra a drogurilor de risc, in special a heroinei si cocainei, s-a dovedit o activare a unei noi generatii, crescuta si instruita de cei ce au coordonat de-a lungul timpului activitatea infractionala a gruparii, acestia profitand de faptul ca niciodata nu s-a reusit destructurarea completa a grupului, o parte din liderii ramanand in libertate.
In permanenta persoanele care au preluat coordonare gruparii au respectat aceeasi ideologie legata de posibilitatea de a-si asigura un standard de viata prin obtinerea de venituri din vanzarea drogurilor de mare risc (cocaina, heroina), exploatarea persoanelor vulnerabile prin obligarea la practicarea prostitutiei, aservirea tinerilor proveniti din familii destramate si care sa actioneze, la cerere, recurgand la fapte de violenta, contra patrimoniului sau ce vizeaza libertatea de miscare.
Urmare interventiilor autoritatii judiciare si a faptului ca cei doi lideri ai grupului infractional inaintau in varsta acestia au predat coordonarea gruparii fiilor si nepotilor acestora care au inceput sa se implice in coordonarea membrilor gruparii, dupa tiparul predecesorilor lor.
Astfel, liderii ”gruparii Stoaca” si-au crescut, educat si instruit copii sau persoanele aflate in relatii de afinitate cu ei, conform unor reguli stricte ce au vizat ”juramantul” tacerii, al sacrificiului pentru lider, al conditionarii actiunilor infractionale de vointa si stiinta persoanei care ocupa pozitia de lider sau de persoana de incredere a acestuia.
Pe cale de consecinta, exista suspiciunea ca incepand cu anul 2017, s-a produs o ”reorganizare” si o noua ierarhizare in interiorul familial, persoanele care au preluat afacerile ilicite pe toate palierele fiind animate pe de o parte de asigurarea mijloacelor necesare traiului pentru ei dar si pentru crearea unui ”confort„ al membrilor aflati in executarea pedepselor.
De asemenea, au continuat relationarea in lumea interlopa bucuresteana si nu numai, incercand sa intervina atunci cand altii interactionau sau sa dezvolte, punctual afaceri pe linia traficului de droguri de mare risc si al traficului de persoane.
S-a retinut ca noii lideri au respectat delimitarea teritoriala impusa de catre predecesorii lor, astfel incat activitatile infractionale ale grupului sa nu interfereze cu cele ale altor grupuri.
S-a retinut ca membrii gruparii Stoaca au ramas activi, ca si predecesorii lor, in sectoarele 4 si 5, pe piata drogurilor de mare risc.
Membrii implicati in traficul ilicit de droguri, au ales sa obtina venituri din vanzarea cocainei si a heroinei preparate -in cantitati mici-catre consumatorii stradali sau cei care frecventeaza cluburile bucurestene, agreand ideea de fidelizare pe de o parte pentru protectia tranzactiilor, iar pe de alta parte pentru a nu avea in posesie intervale lungi de timp substantele stupefiante, toate in scopul ingreunarii depistarii lor de catre autoritati.
De asemenea, tot pentru a-si fideliza clientii, liderii au pus in vanzare drogurile de mare risc la preturile practicate pe piata de profil bucuresteana, respectiv 100 euro/gram cocaina si 30-40 lei/bila heroina.
Daca pe linia traficului de droguri membrii clanului s-au pozitionat intre consumatorul final si furnizorul cocainei sau heroinei, nu acelasi lucru se poate sustine si cu privire la activitatea pe linia traficului de persoane si proxenetismului. Aceasta din urma a capatat si caracter transfrontalier, urmare castigurilor substantiale pe care membrii gruparii le-au putut obtine de-a lungul timpului prin exploatarea persoanelor de sex femeiesc, obligate/indrumate sa practice prostitutia in cluburi sau alte spatii special amenajate pe teritoriul unor state precum Cehia, Germania, Anglia, Scotia, Emiratele Arabe Unite (Dubai) si Belgia.
Cu privire la modalitatile in care membrii gruparii si-au recrutat victimele exploatate ulterior prin obligarea la practicarea prostitutiei, s-a retinut predilectia acestora atat pentru inducerea lor in eroare, prin metoda ”lover boy”, cat si pentru violenta atunci cand acestea nu erau convinse de comportamentul subversiv al acetora.
Pentru a face fata ”cerintelor pe piata externa” si a capata experienta, membrii gruparii au recurs la exploatarea persoanelor de sex femeiesc majore si minore in tara, mai exact in orase precum Bucuresti, Cluj-Napoca, Sibiu si Constanta, folosind pentru recrutarea clientilor site-urile de profil sau metoda de abordare directa, respectiv stradal.
In ceea ce priveste implicarea membrilor gruparii in activitatile de determinare sau inlesnire a practicarii prostitutiei, s-a retinut ca mod de operare predilectia acestora spre a-si folosi renumele si influenta in relatia cu martorele care fie practicau deja prostitutia, fie decideau sa inceapa sa isi castige existenta in acest mod.
Un aspect ce s-a evidentiat in modul lor de operare a fost legat de atragerea martorelor ce initial au fost ajutate intr-o forma sau alta sa practice prostitutia, in activitati specifice proxenetismului, in timp acestea devenind active in cadrul grupului in zona recrutarii fetelor si mai apoi a inlesnirii practicarii prostitutiei.
Un alt sector ce a prezentat interes pentru membrii gruparii, mai ales dupa dezincriminarea prostitutiei, a fost cel al saloanelor de masaj, in considerarea faptului ca in astfel de locatii se pot desfasura cu usurinta activitati de proxenetism sub paravanul asa numitelor ”masaje erotice”, sens in care au decis sa preia activitatea persoanelor juridice ce aveau ca obiect de activitate ”intretinerea corporala”, initial formal iar mai apoi chiar in calitate de administratori.
De cele mai multe ori, pentru a se informa cu privire la oportunitatile de cazare si transport in scopul exploatarii victimelor, liderii grupului au beneficiat de sprijinul, chiar si informational, al unor retele bine puse la punct ce actioneaza pe teritoriul statelor susmentionate.
Astfel, in intervalul aprilie 2017 – mai 2018, s-a stabilit ca membrii gruparii au activat pe trei paliere infractionale al caror grad ridicat de pericol social este recunoscut atat in plan national cat si international.
In cauza se efectueaza cercetari fata de un numar de 35 de suspecti.
Actiunea beneficiaza de sprijinul Directiei Generale Anticoruptie, Directiei Investigatii Criminale si al Unitatii Teritoriale de Analiza Informatiilor din cadrul Inspectoratului General al Politiei Romane, al Inspectoratelor de Politie Judetene Constanta, Brasov si Arges si Directiei Vamale Bucuresti.
Suportul de specialitate a fost asigurat de catre Directia Operatiuni Speciale.
Actiunea a fost efectuata cu sprijinul Brigazii Speciale de Interventie a Jandarmeriei.
Facem precizarea ca pe parcursul intregului proces penal persoanele cercetate beneficiaza de drepturile si garantiile procesuale prevazute de Codul de procedura penala, precum si de prezumtia de nevinovatie”.
