Presedintele SUA le-a batut sistematic obrazul membrilor Aliantei ca nu contribuie suficient la cheltuielile sale militare. Pe ce se bazeaza? Exercitand si o presiune permanenta, neratand nici o ocazie sa-si ameninte aliatii ca americanii nu mai vor sa achite grosul notei de plata.
Ultima amenintare de acest gen a avut loc dupa intalnirea Trump-Merkel de la Berlin. Germania datoreaza sume enorme de bani catre NATO si SUA, care ii ”furnizeaza o aparare puternica si foarte costisitoare”, a afirmat Trump, reluand un repros formulat dupa alegerea sa, in 8 noiembrie. In ianuarie 2017, Trump a categorisit NATO un sistem ”depasit” in care tarile aliate nu platesc fiecare cat ”trebuie”. Business sau cruda realitate? O realitate exista: dupa al doilea Razboi Mondial, SUA au luat in sarcina apararea lumii occidentale, avand, alta realitate, un buget al apararii colosal. In 2016, acesta era de 622 miliarde de dolari. Spre comparatie, Marea Britanie consacra 53,6 miliarde de euro anual pentru aparare, Franta 44,3 si Germania 35,8. Deci SUA duce tot greul cheltuielilor, mai exact 72% din toate cheltuielile pentru aparare a tarilor Aliantei, noteaza Le Parisien.
O ”dependenta excesiva” de Unchiul Sam
Chiar si secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, a declarat ca ”impartirea sarcinilor in sanul Aliantei nu este mereu echitabila”. Situatie care pune o problema de ”dependenta excesiva de SUA pentru furnizarea unor anumite capacitati esentiale (scut anti-racheta, mijloace de informatii, supraveghere si recunoastere, alimentare in zbor, mijloace aeriene de razboi electronic etc). Astazi, fiecare aliat isi aduce contributia la Alianta sub forma directa (buget comun) si indirecta, cum ar fi punerea la dispozitie a personalului militar, echipamente sau infrastructura. Dar ”bugetul comun” al NATO nu reprezinta decat un pic peste 1,5 miliarde de euro pe an, acoperind in principal costurile uriasului sediu de la Bruxelles, ale structurii comandamentului integrat si un program de investitii in comun. Nu acestea le denunta Casa Alba, ci lipsa unui efort comun al fiecarui membru pentru a pune la dispozitie mai multe resurse nationale.
Tara, tara, cat aloci?
In 2014, in Tara Galilor, tarile NATO au semnat un acord care stipuleaza ca fiecare membru se angajeaza sa creasca partea sa de cheltuieli militare la 2% din PIB, pana in 2024. Cresteri estimate ca necesare pentru modernizarea fortelor armate ale fiecarui aliat si asigurarea interoperativitatii lor, adica de a le face capabile sa se mobilizeze impreuna, urmand aceleasi reguli si proceduri. Dar putine tari ating astazi obiectivul de 2% promis: Marea Britanie, Grecia, Estonia si Polonia. Romania s-a angajat ca va aloca 2% din PIB pentru aparare anul acesta. ”Alocarea a 2% din PIB Ministerului Apararii Nationale are un impact dublu asupra securitatii nationale. Pe de o parte, impune actualizarea si corelarea masurilor privind modernizarea si inzestrarea Armatei Romaniei, iar, pe de alta parte, va contribui la revitalizarea industriei nationale de aparare, cu efecte benefice asupra capacitatii de lupta a armatei”, declara ieri, presedintele Klaus Iohannis. Media tarilor europene membre NATO plafoneaza la 1,47% din PIB, cu exemple flagrante ale Germaniei (principala putere economica a UE), cu 1,2% sau a Frantei, cu 1,79%.
Regula lui 2% e discutabila
Tocmai Franta si Germania pun in discutie ”eficacitatea” acestor cheltuieli obligatorii, reclamate de americani, insitand ca ea ignora ”specificul” fiecarei tari membre. Franta invoca in principal forta de disuasiune (putere nucleara) de care alte tari europene (in afara Marii Britanii) nu dispun. Dar si angajamentul ei in teatre de operatiuni externe, ceea ce nu este cazul multor tari UE. Germania a precizat ca o suplimentare a cheltuielilor militare nu va avea in mod obligatoriu ”vocatia de a finanta Alianta Nord Atlantica”. ”Cheltuielile pentru Aparare merg si la misiunile de mentinere a pacii ale ONU, la misiunile noastre europene si la contributia noastra in lupta contra terorismului ISIS”, a subliniat Ursula von der Leyen, ministrul german al Apararii. Donald Trump a lasat sa se inteleaga ca vrea sa inchida umbrela financiara sub care stau ”rau platnicii”. Daca, strict financiar, reclamatiile americanilor par legitime, ele nu rezolva insa problema de fond. Dupa sfarsitul Razboiului Rece, NATO nu reuseste sa-si redefineasca rolul in fata noilor amenintari, cum ar fi expansiunea Rusiei sau terorismul islamic. Subminata de contradictii interne, Alianta pare chiar ”obsoleta” cum spunea Trump.
