Premierul liberal din umbra insista sa darame guvernul printr-o motiune de cenzuraS-au împlinit 15 ani de activitate a DIICOT-ului, iar ministrul Predoiu a participat la o reuniune, la Constanța, prilejuită de aniversarea a Direcției.
Ocazie cu care a subliniat, între altele, faptul că, în fapt, „competența DIICOT încarcă direcţia excesiv cu cauze minore, afectând concentrarea pe marile grupări de crimă organizată şi acest lucru trebuie corectat” și că „DIICOT trebuie să comunice profesionist în cazurile complexe care pot genera emoţii publice, societatea este în cel mai înalt grad interesată de combaterea crimei organizate şi e nevoie de o astfel de comunicare”. Totodată, nu a ocolit nici faptul că e nevoie să fie suplimentate resursele DIICOT „imediat ce problemele bugetare prezente vor fi rezolvate”, din câte a anunțat, duminică, Ministerul Justiției.
„DIICOT este principala „armă” de ripostă judiciară a societăţii împotriva crimei organizate, traficului de persoane, droguri, infracțiuni cibernetice şi terorism şi MJ aşteaptă de la DIICOT o acţiune energică şi profesionistă în continuare. Cadrul legal şi suportul logistic sunt aspecte cheie pentru eficiența DIICOT şi Ministerul Justiției a notat acest lucru. Succesul DIICOT depinde şi de cooperarea cu partenerii instituţionali pe baze legale transparente şi eficiente, pe modelul bunelor practici din alte state democratice. Am notat opţiunea deschisă, categorică, lipsită de echivoc a procurorilor DIICOT pentru desfiinţarea SIIJ. În câteva luni, sperăm să fim pe drumul cel bun în acţiunea de reparare a daunelor aduse legislaţiei şi structurii Ministerului Public, să facem paşi în recâștigarea coerenței sistemului de „law enforcement” şi a Justiției în general”, a declarat Ministrul Justiției.
Procurorii DIICOT nu vor SIIJ ? De ce oare ?
Indicatorii de baza ce caracterizeaza eficienta sau randamentul sistemului judiciar romanesc, celeritatea solutionarii dosarelor, numarul cazurilor cu amanari si schimbari de solutii precum si procentajul rechizitoriilor finalizate cu condamnari, reliefeaza din nefericire pentru democratia romaneasca post-decembrista si justitiabili O STARE DE FAPT CATASTROFALA ce ilustreaza realizarea unor cheltuieli judiciare enorme din banul public fara nici o justificare. Din analiza valorilor anuale a indicatorilor mentionati rezulta ca prin politicile adoptate (de factori de decizie extrem de subiectivi cu scopuri ascunse si interese de clan sau de grup) in cadrul sistemului judiciar nu s-a dorit emanciparea sau adaptarea acestuia la cerintele si valorile noului sistem social democratic. Valorile anuale ale indicatorilor statistici mentionati mai arata ca sistemul judiciar este (un amalgam) afectat grav si sub aspectul organizarii institutionale, al functionarii structurilor, al procedurilor interne de lucru utilizate si al gestionarii resurselor (financiare, umane si materiale).
In Spania, tara cu o populatie si un teritoriu de 4 ori mai mare decat al Romaniei, primul stat din UE unde pentru combaterea coruptiei a fost necesara infiintarea unui parchet (Parchet National Anticoruptie) acesta functioneaza in organigrama cu un nr toatal 50 de persoane, in timp ce in Romania DNA are peste 600 de oameni, de 12 ori mai multi si are un randament foarte scazut in combaterea marii coruptii.
Combaterea si prevenirea marii infractionalitati in Romania (ca si in Spania privind combaterea coruptiei si respectiv in Italia a crimei organizate) se realizeaza cu structuri judiciare paralele similare procesului de productie industriala. Dovada atesta ca cei care au decis creerea acestor structuri au fost mai intai meseriasi, ucenici in fabrici si uzine si datorita acestor reminiscente au decis sa infiinteze atatea directii, servicii si birouri cite articole sunt cuprinse in Codul penal si legile speciale, desi situatia existenta impune pentru eficientizare o organizare a structurilor judiciare pe domenii.
La nivelul Parchetului General functioneaza Directia Nationala Anticoruptie (DNA) ca in SPANIA si Directia de Investigare a Infractionalitatii de Crima Organizata si Terorism (DIICOT) ca in ITALIA si la fiecare Parchet de pe linga curtile de apel (16) se regasesc servicii corespondente, iar in judete birouri (42) desi fenomenele infractionale vizate nu pot fi delimitate teritorial-administrativ, acestea avind caracter spontan, tranzitoriu, zonal sau chiar transfrontalier.
In cadrul MAI exista de asemenea Directia Generala Anticoruptie (DGA) si Departamentul de Informatii si Protectie Interna (DIPI), care in mod nefavorabil operativitatii au aceiasi configuratie structurala in profil teritorial ca si cele doua directii din cadrul Ministerului Public. Subordonarea D.I.P.I si D.G.A. politicului (primului-ministru si ministrului) este, mai mult decat daunatoare si fara precedent sau corespondent in tarile din U.E ori cu democratie reala. Acest model dambovitean original duce la ineficienta judiciara si mai mult la inspitirea ambelor parti in sensul ca politicul poate decide in procesul de valorificare a informatiei judiciare, iar judiciarul poate santaja factorul politic cu acuzatiile de criminalitate, referitoare la comiterea de abuzuri si ilegalitati.
Herupismul care a stat la baza hotararilor de infiintare si mai ales de organizare a D.N.A. si D.I.I.C.O.T. apoi de extindere discretionara a structurilor sale centrale si teitoriale denota ca in Romania coruptia si crima organizata sunt socotite fenomene sociale vesnice si continue (fara intrerupere) manifestate la cote maxime.
La nivelul tarii nu s-a facut niciodata o abordare sistemica referitoare la analiza PREVENIRII in mod sistematic a imoralitatilor si a vulnerabilitatilor privind coruptia de catre MANAGERII autoritatilor publice centrale si teritoriale sau locale (vezi ATOP o structura MAFIOTA). Aceasta situatie a determinat pe de o parte cresterea sau intretinerea artificiala a celor doua fenomene de criminalitate, iar pe cealalta parte s-au adoptat mai curand hotarari neitemeiate pentru dezvoltarea organigramelor celor doua structuri ce au ca si consecinte irosirea de resurse si in mod categoric ineficienta operativa.
Structura organizatorica a celor patru entitati judiciare D.I.P.I., D.G.A. din M.A.I. si D.N.A. D.I.I.C.O.T. din cadrul Ministeruilui Public este de tip administrativ si nu operativ asa cum o cere realitatea obiectiva(a se verifica cum sunt organizate si functioneaza asemenea structuri in tari din U.E.) avand subunitati in fiecare judet unde se mentine la un nivel superior cardasia negocierilor intre faptuitori si justitiari, ceea ce determina interes din partea autoritatilor, pentru mentinerea vesnica a acestor organizatii si nu se vor aplica solutii specifice diminuarii la maxim posibil a criminalitatii.
In interiorul autoritatilor judiciare mentionate (cu denumiri pompoase) activeaza aceeasi justitiari, care au facut parte din structurile precedente, cu manifestari si atitudini similare de “non – combat” dar pe venituri salriale mult umflate. Situatia existenta favorizeaza doar escaladarea infractionalitatii si risipirea fondurilor bugetare pe apa sambetei cum ar spune Nenea Iancu .
Structurile teritoriale sunt create si, pentru a pastra obedienta in sistem ori pentru ca deciziile juridice sau verdictele sa fie controlate de anumite grupuri de interese, situatie care afecteaza independenta, integritatea si competenta profesionala a lucratorilor devotati, capabili sau combativi.
Existenta celor patru institutii, cu forme structurale inadecvate pentru scopul tinta (cu personal selectat in majoritatea cazurilor pe cai oculte ce respecta in majoritatea situatiilor doar principiul clientelismului), genereaza multiple conflicte de competenta si interese ceea ce denota ca de fapt nu se doreste depistarea si pedepsirea infractorilor (modul de actiune in asemenea forme structurale constituie un scenariu hazliu, de mers la vinatoare cu trimbite, clopotei si zurgalai sau pocnind din bici) ci au ca obiectiv festivismul ce trebuie aratat publicului majoritar credul din Romania sau U.E. Prin configuratiile organozatorice existente se realizeaza jecmanirea avutiei tarii si a bugetului national. Toate aceste manopere paguboase se desfasoara in folosul grupurilor de interese neligitime;
– Numarul clanurilor (formate, din infractori cu cazier, politicieni, judecatori, procurori, avocati, politisti, grefieri, experti si notari, pe principii de rudenie sau de grup bine organizat) existente in sistemul judiciar este semnificativ de mare ceea ce afecteaza toti indicatorii de eficienta si determina in acelasi timp risipirea unor insemnate fonduri bugetare ale statului roman (cei care judeca irational si prost sau carora nu le pasa de consecintele unor verdicte arbitrare date nu sunt pusi sa RASPUNDA ori sa plateasca daunele create).
Populatia Romaniei in stadiul in care se afla dupa 30 de ani de la evenimentele din 1989 ARE NEVOIE MARE DE DREPTATE “ca necesitate sociala obiectiva” si nu de justitie ca sistem de drept ce functioneaza ca o platforma de aranjamente ale intereselor clasei politice dominante SI A MAFIEI CARE A CAPTURAT DUPA 1989 ROMANIA.
D-LE Minizstru fiti demn si ferm in adoptarea DECIZILOR, in sistemul judiciar intr-un stat de drept nu se admite „GRI-UL”.