4 iunie, aniversarea sărbătorită de români la Sfântu Gheorghe! Ce semnificație are Tratatul de la Trianon

Primul Război Mondial a însemnat destrămarea Imperiului Austro-Ungar în entități separate. Tratatul de la Trianon a recunoscut acest lucru la nivel legal prin semnarea tratatelor de pace separat cu mai multe state.

Vineri, 4 iunie, se împlinesc 101 ani de la semnarea, la Palatul Trianon de la Versailles, a Tratatului care consfinţea recunoaşterea, de către marile puteri, a Unirii Transilvaniei și a unei părți a Banatului cu România, un lucru împlinit deja prin actul Unirii de la 1 decembrie 1918, dar care nu fusese recunoscut de către Ungaria.

Zeci de români sunt așteptați, vineri, la Sfântu-Gheorghe, în fața Statuii Ostașului Român de la intrarea în oraș. Adunarea se va face la ora 18.00, potrivit ActiveNews, care menționează că se va porni într-un marș pentru a omagia semnarea Tratatului de la Trianon. Aceștia vor flutura steaguri tricolore, vor cânta imnul României și vor purta pe umeri afișe cu sloganuri. Cei de la ActiveNews menționează că asociațiile maghiare au încercat să oprească Marșul Trianonului de la Sfântu-Gheorghe. Tot vineri, 4 iunie, cu puțin timp înainte de marș, Consiliul Național Secuiesc organizează în centrul orașului comemorarea Trianonului.

Tratatul de la Trianon a fost semnat cu Ungaria după încheierea Primului Război Mondial, pe 4 iunie 1920. Documentul a afirmat clar că „guvernele aliate și asociate afirmă și Ungaria acceptă responsabilitatea Ungariei și aliaților ei pentru că au provocat pierderile și pagubele pentru care guvernele aliate și asociate și resortisanții lor au fost supuse ca urmare a războiului care le-a fost impus de agresiunea Austro-Ungariei și aliații ei.”

Tratatul de la Trianon a stabilit noi frontiere

Tratatul, cu o semnificaţie aparte pentru istoria ţării noastre, a fost semnat de către 16 Puteri Aliate învingătoare în Primul Război Mondial, inclusiv România, pe de-o parte, și Ungaria, în calitate de stat succesor al Imperiului Austro-Ungar, ieşit învins în urma războiului, potrivit activenews.ro. Tratatul a fost semnat pentru a stabili frontierele noului stat – Ungaria – cu vecinii săi – Regatul Sârbilor, Croaților și Slovenilor (mai târziu, în 1929, devenit Iugoslavia), Austria, Cehoslovacia şi România, a consfințit existența unui stat maghiar independent – un ideal încă din vremea Revoluţiei din 1848 – dar nu în frontierele pe care aceştia le doreau.

Tocmai de aceea, Tratatul de la Trianon avea să devină, în mentalul colectiv ungar, drept o catastrofă pentru naţiunea maghiară şi este, an de an în jurul datei de 4 iunie, prilej de nostalgii pentru poporul vecin. În fapt, la 4 iunie, Ungaria marchează, an de an, „Ziua Coeziunii Naționale”. Tratatul de la Trianon a confirmat dezmembrarea „Ungariei Mari” și alipirea părților locuite de alte naționalități decât cea maghiară la statele care s-au format ori și-au desăvârșit unitatea națională la finele Primului Război Mondial.

Legea Trianon, adoptată în 2020

Ungaria vede așadar cu alți ochi Tratatul de la Trianon. La Budapesta este considerat un eveniment care trebuie comemorat. În 1920, Ungaria a pierdut două treimi din teritoriu și trei milioane trei sute de mii de cetățeni. Ungurii au devenit minorități în țările vecine.

În timp ce românii se adună în piețe și sărbătoresc cu steaguri tricolore, maghiarii din România depun coroane de flori şi aprind lumânări. Anul trecut, aleșii au decis ca data de 4 iunie să fie declarată Ziua Tratatului de la Trianon. Legea prevede posibilitatea organizării, la nivel naţional şi local, de manifestări cultural-educative şi ştiinţifice consacrate conştientizării semnificaţiei şi importanţei Tratatului de la Trianon.