100.000 de firme intră în faliment

Oamenii de afaceri atrag atenția că măsura de a da liber angajaților care au copii pe perioada închiderii școlilor ar putea băga în faliemnt peste 100.000 de firme mici și mijlocii. Aceștia cer Guvernului măsuri de compensare financiară, pentru a evita un dezastru economic.

Propunerea legislativă care obligă angajatorii să dea liber salariaților cu copii pe perioada închiderii școlilor i-a îngrijorat peste măsură pe oamenii de afaceri. Aceștia s-au plâns de faptul că situația catastrofică a epidemiei de coronavirus le-a provocat deja pierderi uriașe, iar o astfel de măsură i-ar băga, pur și simplu, în faliment. ”După lipsa de personal și fluctuația de personal, mai vin și cu această veste care este, pur și simplu, nestudiată. Ei se gândesc numai la bugetari. Profesorii din sistemul public de învățământ stau acasă pe banii statului, în timp ce profesorii de la unitățile școlare private, de care statul liberal nu se interesează, trebuie plătiți de firme. Adică trebuie să plătim și taxe și impozite, dar și toate deciziile administrative neevaluate, fără nicio alternativă. Firmele sunt așa, un izvor nesecat de bani. De exemplu, să vorbim despre o firmă care are producție și trebuie să onoreze contracte, aia cum face, dacă nu s-a declarat stare de urgență? Asta arată lipsa de interes minim pentru mediul de afaceri”, ne-a declarat Cristian Pârvan, secretar general al Asociației Oamenilor de Afaceri din România. Reprezentanții întreprinderilor mici și mijlocii atrag atenția au nevoie de sprijin financiar din partea statului și a Uniunii Europene pentru a putea supraviețui. ”Problema este complexă și are un aspect social, fiind normal ca în aceste situații sănătatea să fie primordială, dar are și un aspect economic, pentru că este foarte dificil ca firmele să suporte astfel de cheltuieli. Dacă firmele mari, puternice, ar putea să suporte astfel de cheltuieli suplimentare, cele aproape 200.000 de firme mici și mijlocii nu au cum, pentru că sunt la limita supraviețuirii. În anii precedenți ori nu au avut profit ori au avut profit foarte mic, care s-a mai și diminuat prin majorările succesive ale salariului minim. Pentru aceste firme aceste cheltuieli vor fi o povară de nesuportat și ne așteptăm ca peste 100.000 dintre ele să intre în faliment. Singura soluție este ca din fondurile Uniunii Europene care sunt destinate pentru situații excepționale și din alte fonduri ca cele pentru sprijinirea activităților de export, a târgurilor care nu se mai fac, care se ridică la sute de milioane de euro, să se dea ajutoare firmelor, în special microîntreprinderilor, pentru a putea face față acestei situații”, ne-a declarat Ovidiu Nicolescu, preşedintele de onoare al Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR).

Se cere schimbarea contractelor de muncă

Reprezentanții oamenilor de afaceri solicită ca printre măsurile luate de Guvern să se regăsească și modificarea Codului Muncii, pentru a putea flexibiliza formele de angajare. ”Trebuie să vedem care este impactul real, să nu ne trezim că jumătate din personal rămâne acasă. Trebuie făcută o analiză de impact, pe care nu am văzut-o până în acest moment. Aș vedea coroborat, în contextul crizei care se preconizează, și cu modificări ale Codului Muncii, legate de flexibilizarea formelor de muncă, contracte de lucru de acasă, de la distanță, part-time. Dacă nu modifici contractele de muncă nu poți lucra, fiind interzis prin Codul Muncii, care prevede semnarea condicii, a pontajelor”, ne-a precizat Florin Jianu, președintele CNIPMMR .