Imi place bucuria Simonei Gherghe. A Danei Savuica. A lumii artistice, ca sa zicem asa. Chiar si Iulia Albu, zisa si minus infinit. Suntem cu totii incantati de prima doamna a tarii. Dar mai ales de primul domn. Defilam cu entuziasmul. E bine. Zambim. Cu zambetul incremenit ca Iohannis. Nu cu cel subversiv. Al lui Victor Ponta. Zambim. E bine!
Ma uitam asa, in jur. Si ma gandeam. Naivitate in politica. La inceputul anilor ’90, legitima. In ’97, fireasca. Corina Chiriac, Horia Moculescu si Alexandru Arsinel sustinand noul presedinte. Pe domnul Emil Constantinescu. Naivitatea in politica. In anii 2000, din inertie. Iti venea greu sa te opresti din ea. Ne statea bine. In 2009, deja dubioasa. Te punea intr-o postura ridicola. Naivitatea in politica. In 2014, deja obositoare! Marti seara, Petre Roman, vopsit roscat, sustinand castigatorul. Daca il trecem si pe Basescu in consecinta lui, de 25 de ani incoace, tatal controversatei Oana Roman e in poza noului presedinte. Zambind triumfal, proaspat vopsit si nou. In poza cu Ceausescu a aparut tatal sau, Walter Roman. Klaus Iohannis, la Cotroceni. 1.500 de euro pe luna. Acesta este, doamnelor si domnilor, salariul pe care s-a luptat oficial domnul Iohannis. Cam cat ia Bianca Dragusanu pe o emisiune, in zilele proaste. Salariul lui Tanase la Steaua pe 2 saptamani. Probabil cat ia Andreea Esca, intr-o zi. 1.500 de euro. Andreea Balan la un concert de o ora, fara dansatori, daca face reducere, ca se stie cu organizatorii. Klaus Iohannis, presedinte. Prestigiu, influenta, stiu. 1.500 de euro pe luna. Oficial. E singura certitudine. Restul sunt sperantele noastre. Naivitatea in politica. Lasati, ca va fi bine!