Scandalul – facatura dintre Bahmuteanca si Prigoana continua in mare glorie. Ca sa mentina ciorba in atentia publicului, Silviu a recurs, din nou, la metoda “testamentul”.
“Show must go on” este, probabil, motto-ul ce-i anima pe vesnicii certati Silviu si Adriana. Conform acestui simplu principiu, Prigoana s-a facut din nou c-o loveste napraznic pe Bahmu. Adicatelea a scos-o, din nou, din testament, cica pentru a se asigura ca, la o adica, nu primeste nimic din averea agonisita de el. Pentru ca toata treaba sa para cat mai reala, Prigoana s-a dus la Institutul Medico-Legal si si-a scos o hartie pe care sta scris cum ca e sanatos la dibla. Apoi a redactat testamentul in care povesteste cum sa se imparta averea dupa ce el trece in lumea dreptilor. Cica, din nou, “cioara din Pantelimon” nu e cuprinsa la rubrica mostenitori. Spunem iar, pentru ca aceeasi manevra a facut-o Silviu si in urma cu doi ani, cand Bahmu iarasi mimase ca isi ia campii, cu copii cu tot. Treaba este ca, in Romania, testamentul este atacabil si Adriana poate oricand dovedi ca i-a fost sotie, ca a contribuit la avere, ba chiar, in cateva randuri, a avut grija singura de minorii pe care ii are cu Prigoana.
Practic, manevra “testamentul” este fix apa de ploaie!
Adriana are custodia temporara a minorilor
Pana una-alta, am putea sa consemnam, in acest circ mediatic deja obositor, o prima victorie a mamei Bahmu: magistratii de la Judecatoria Sectorului 3 au decis, ieri, ca fiii minori ai cuplului vor ramane la mama lor pana la finalizarea procesului de divort. Desigur, este vorba despre o custodie temporara. La aflarea vestii, Prigoana s-a aratat nedumerit: “Adriana a cerut ca domiciliul temporar al copiilor sa fie la mama, in apartamentul pe care i l-am dat si l-am renovat, iar instanta a admis. In rest, toate solicitarile ei au fost respinse. (…) Nu ma duc in vizita la ei. Adriana se poate da cu capul de frigider si poate spune ca eu am lovit-o! Ea este o femeie fara scrupule, cu un caracter infect, ii place sa fabrice probe. Decizia judecatorilor nu o comentez. (…) Eu insa sunt constient ca, in acest moment, copiii mei stau intr-o cladire construita in 1920, o casa cu bulina rosie si risc seismic ridicat. (…) Deocamdata, imi vad copiii urmarind camerele video de la scoala, pentru ca baietii s-au intors la ore”.