AcasăJUSTIȚIESindicaliștii de la ProLex nu mai au încredere în justiție. Se cere...

Sindicaliștii de la ProLex nu mai au încredere în justiție. Se cere utilizarea inteligenței artificiale în soluționarea litigiilor

Un prim pas spre reducerea numărului de judecători

Pe principiul mai bine un robot, decât un judecător, sindicaliștii de la Pro Lex au elaborat un proiect de lege pe care l-au trimis Ministerului Justiției și în care cer pur și simplu înlocuirea instanțelor cu inteligența artificială, cel puțin în litigiile de contencios administrativ. Printre argumentele invocate de sindicaliști se numără eliminarea riscului de corupție sau favoritism în soluționarea cauzelor, asigurarea uniformității deciziilor pentru spețe similare, precum și reducerea duratei de soluționare a litigiilor.

Pentru că încrederea în justiție a ajuns la cel mai jos nivel din ultimii 35 de ani, inițiativa legislativă a Sindicatului Național Pro Lex pare o gură de oxigen. Sindicatul a transmis către Ministerul Justiției o adresă oficială, însoțită de un proiect de act normativ, prin care solicită inițierea demersurilor legislative necesare pentru reglementarea utilizării inteligenței artificiale în soluționarea litigiilor de contencios administrativ.

Propunerea vizează crearea și implementarea unui Sistem de Soluționare Automată (SSA) bazat pe inteligență artificială, destinat soluționării cauzelor administrative cu respectarea deplină a principiilor legalității, imparțialității, echității și protecției drepturilor fundamentale. Potrivit Sindicatului național Pro Lex, principalele argumente care susțin această inițiativă sunt eliminarea riscului de corupție sau favoritism în soluționarea cauzelor, asigurarea uniformității deciziilor pentru spețe similare, degrevarea instanțelor de un volum excesiv de procese administrative, reducerea duratei de soluționare a litigiilor, dar și protejarea bugetului public și a stabilității raporturilor juridice. Proiectul de lege prevede integrarea în sistemul automatizat a tuturor actelor normative interne, a deciziilor obligatorii ale Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ), a deciziilor Curții Constituționale a României (CCR), precum și a jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO), cu respectarea atât a literei, cât și a spiritului legii.

Imparțialitate garantată

Sindicatul Național Pro Lex a transmis Ministerului Justiției că procesele din domeniul contenciosului administrative, care vor fi soluționate cu ajutorul sistemelor de inteligență artificială specializate, vor asigura respectarea standardelor de transparență, echitate și protecție a drepturilor fundamentale.

”Considerentele principale care susțin această solicitare sunt imparțialitatea totală a inteligenței artificiale, spre deosebire de judecătorii umani care, în anumite cazuri, pot fi influențați de statutul pârâților (instituții ale statului sau autorități publice), precum și eliminarea riscurilor de corupție sau coruptibilitate, dat fiind că inteligența artificială nu este susceptibilă de influențe externe, relații de rudenie sau colegialitate, aspecte dovedite sau suspectate în numeroase cazuri din justiția românească. Un alt avantaj este reprezentat de uniformitatea soluțiilor, prin analiza spețelor similare pe baza acelorași norme legale și probatorii, evitându-se astfel pronunțarea de hotărâri contradictorii”, se arată în adresa trimisă Ministerului Justiției.

Crește încrederea cetățenilor

În același timp, necesitatea unei astfel de măsuri este dată și de coerența decizională în cadrul aceluiași dosar, eliminându-se situațiile în care soluții diametral opuse sunt pronunțate în faze diferite ale aceluiași litigiu și de respectarea riguroasă a legii și a jurisprudenței obligatorii, prin integrarea și aplicarea automată a actelor normative interne și ale CEDO. Totodată, judecarea proceselor de către inteligența artificial va duce la creșterea transparenței și a eficienței, întrucât fiecare decizie luată de AI poate fi fundamentată prin indicarea exactă a normelor aplicabile, a probelor și a precedentelor relevante, dar și la reducerea duratei de soluționare a litigiilor, prin analiza rapidă a documentației depuse și generarea soluției într-un timp semnificativ mai scurt.

”Nu în ultimul rând, se poate vorbi despre contribuția la digitalizarea reală a justiției române, în acord cu tendințele internaționale privind utilizarea tehnologiilor avansate în sectorul public, dar mai ales despre creșterea încrederii cetățenilor în actul de justiție, garantând soluții bazate exclusiv pe lege și echitate, fără suspiciuni privind intervenții externe sau subiectivism”, se mai precizează în documentul Sindicatului Național Pro Lex.

author avatar
Claudia Marcu Jurnalist
Este jurnalistă din anul 1994, absolventă a Facultății de Filosofie și Jurnalism, și a profesat la ziarele Monitorul de București, Gardianul, Cotidianul, Gândul, Ring etc., iar din 2019 până în prezent, la ziarul Național.
557 afisari

1 COMENTARIU

  1. Sisitemul judiciar romanesc se poate eficientiza, prin infaptuirea justitiei cu obiectivitate si celeritate precum si cu cheltuieli minime, copind modelul Sistemului de Justitie CANADIAN, a Tribunalului Electronic, bazat pe stiinta ciberneticii judiciare.
    Completul de judecata este format dintr-un IT-ist sau cibernetician, un JUDICIARIST si un calculator cu softul adecvat, fara avocat.
    – Dezvoltarea aplicarii “institutiei medierii” are efecte benefice deosebite deoarece in primul rind se poate prelua o parte importanta din incarcatura instantelor si asa subdimensionate si in al doilea rind se produce o demonopolizare a actului de Justitiei.

Comments are closed.

Zenville

Ultimele știri

proger