Senatul a adoptat, decizional, în plenul de astăzi, cele trei proiecte de legi ale justiţiei privind Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), organizarea judiciară şi statutul judecătorilor şi procurorilor.
Au fost înregistrate voturi 86 „pentru”, 37 împotrivă şi trei abţineri.
Membrii CSM, din rândul judecătorilor şi procurorilor aleşi de preşedinte
Astfel, membrii CSM se aleg din rândul judecătorilor şi procurorilor numiţi de preşedintele României, cu o vechime de cel puţin şapte ani în funcţia de judecător sau procuror definitiv şi care nu au fost sancţionaţi disciplinar în ultimii trei ani, cu excepţia situaţiei în care a intervenit radierea sancţiunii.
Unul dintre amendamentele adoptate de Comisia specială pentru legile justiţiei şi adoptat de Senat prevede eliminarea din forma actului normativ adoptat de Camera Deputaţilor exercitarea de către procurorul general al Parchetului de pe lângă ÎCCJ sau de către preşedintele ÎCCJ a acţiunii disciplinare în cazul abaterilor săvârşite de procurori/judecători, această acţiune revenindu-i doar Inspecţiei Judiciare.
Un război pentru putere
„În vederea exercitării acţiunii disciplinare este obligatorie efectuarea cercetării disciplinare prealabile de către Inspecţia Judiciară.
Acţiunea disciplinară în cazul abaterilor săvârşite de judecători şi procurori se exercită de către Inspecţia Judiciară, prin inspectorul judiciar”, se arată în amendamentul adoptat de Senat.
„Noile legi ale justiţiei, moşite de Cătălin Predoiu, fac ca justiţia să arate ca un monstru care se autodevorează. Nu mai există control politic atât de pronunţat ca pe vremea lui Dragnea, dar este favorizat un război fratricid pentru putere”, a spus senatorul Cosmin Poteraş.
Judecătorii şi procurorii, verificaţi de Inspecţia Judiciară
„Inspecţia Judiciară se poate sesiza din oficiu sau poate fi sesizată în scris şi motivat de orice persoană interesată, inclusiv de Consiliul Superior al Magistraturii, în legătură cu abaterile disciplinare săvârşite de judecători şi procurori.
Dacă în urma efectuării verificărilor prealabile se constată că nu există indiciile săvârşirii unei abateri disciplinare, sesizarea se clasează, iar rezultatul se comunică direct persoanei care a formulat sesizarea şi persoanei vizate de sesizare.
Rezoluţia de clasare este supusă confirmării inspectorului-şef. Rezoluţia poate fi infirmată, o singură dată, de inspectorul-şef, care poate dispune, prin rezoluţie scrisă şi motivată, completarea verificărilor”, se arată în proiectul adoptat de Senat.
AUR se opune
Liderul grupului senatorilor AUR, Claudiu Târziu, a solicitat, retrimiterea la Comisia specială parlamentară a celor trei legi ale justiţiei, motivând o dezbatere „superficială” a acestor normative.
În opinia sa, prin aceste proiecte se reintroduce „poliţia politică”. De altfel, Târziu şi-a motivat astfel decizia de a vota împotriva legilor privind Consiliul Superior al Magistraturii, organizării judiciare şi Statutul magistraţilor.
Cele trei proiecte de lege au trecut prin Parlament în procedură de urgenţă, Camera Deputaţilor le-a adoptat ca prim for sesizat, iar votul Senatului a fost decizional. Prin urmare, cele trei legi merg la promulgare.