Schimbări majore în procedura penală. Martorii pot minți în procese fără să fie pedepsiți

Potrivit unui proiect de lege depus la Senat, care schimbă Codul de Procedură Penală, martorii din procesele penale vor avea permisiunea de a minți fără să fie pedepsiți, dacă, prin minciună sau omisiune, aceștia evită să se autoincrimineze. Mai mult, proiectul prevede că vor avea dreptul de a refuza să fie audiate în calitate de martor şi persoanele care au stabilit relaţii asemănătoare acelora dintre soţi, dacă dovedesc că au convieţuit sau convieţuiesc cu suspectul sau inculpatul.

Parlamentarii vor să schimbe Codul de Procedură Penală pentru a-l pune în acord cu o serie de Decizii ale Curții Constituționale, care nu au fost încă transpuse în legislație. Astfel, în conformitate cu Decizia CCR nr. 236/2020, se propune modificarea art. 118 pentru a reglementa dreptul martorului la tăcere şi la neautoincriminare, precum şi garanţiile pentru exercitarea acestuia. Potrivit modificărilor, organul judiciar este obligat să-i aducă la cunoştinţă martorului dreptul de a nu declara fapte şi împrejurări de fapt care, dacă ar fi cunoscute, l-ar incrimina. Având acest drept, martorul care face afirmaţii mincinoase ori nu spune tot ce ştie în legătură cu faptele sau împrejurările care l-ar incrimina nu va săvârşi infracţiunea de mărturie mincinoasă. Totodată, se reglementează faptul că, dacă martorul  declară în cunoştinţă de cauză fapte/împrejurări de fapt care îl incriminează, declaraţia nu va putea fi folosită împotriva sa, însă probele derivate din aceasta vor putea fi folosite împotriva martorului. Mai mult, dacă martorul se prezintă la audiere însoţit de un avocat, acesta poate asista la audiere, instituindu-se astfel o garanţie suplimentară a dreptului martorului la tăcere şi la neautoincriminare.

Concubinii pot refuza depunerea mărturiei

În proiectul legislativ, parlamentarii propun reglementarea faptului că au dreptul de a refuza să fie audiate în calitate de martor şi persoanele care au stabilit relaţii asemănătoare acelora dintre soţi sau acelora dintre părinţi şi copii, dacă dovedesc că au convieţuit sau convieţuiesc cu suspectul sau inculpatul.

”Dispoziţia vizează punerea în acord a Codului de Procedură Penală cu Constituţia, aşa cum a fost aceasta interpretată prin Decizia CCR nr. 562/2017. Cu privire la existenţa unor astfel de relaţii martorul va fi întrebat de organul judiciar. Astfel, martorului i se comunică obiectul cauzei, faptele sau împrejurările de fapt pentru dovedirea cărora a fost propus ca martor şi apoi este întrebat, între altele, dacă a stabilit relaţii asemănătoare acelora dintre soţi sau dintre părinţi şi copii ori se află în relaţii de prietenie sau de duşmănie cu suspectul, inculpatul, persoana vătămată ori cu celelalte părţi din procesul penal”, se arată în proiectul de act normativ.

Plângere împotriva ascultării telefoanelor

O altă modificare importantă adusă de proiectul de lege este aceea că, în cel mult 10 zile de la încetarea măsurii de supraveghere tehnică, procurorul trebuie să informeze în scris pe fiecare persoană supravegheată despre măsura de supraveghere tehnică ce a fost luată în privinţa sa. De asemenea, în termen de 20 de zile de la primirea informării scrise, persoana supravegheată are dreptul de a solicita procurorului să-i aducă la cunoştinţă conţinutul proceselor-verbale în care sunt consemnate activităţile de supraveghere tehnică efectuate, precum şi să-i asigure ascultarea convorbirilor, comunicărilor sau conversaţiilor ori vizionarea imaginilor rezultate din activitatea de supraveghere tehnică. După rezolvarea cauzei de către procuror, orice persoană împotriva căreia s-a dispus sau confirmat o măsură de supraveghere tehnică şi care nu a dobândit în acea cauză calitatea de parte, precum şi inculpatul faţă de care s-a dispus renunţarea la urmărirea penală sau clasarea pot formula plângere împotriva măsurii şi a modului de punere în executare a acesteia, potrivit proiectului de lege.