Reforma pensiilor magistraților rămâne subiectul cel mai tensionat din coaliția de guvernare. După mai bine de trei ore de discuții la Palatul Cotroceni, întâlnirea dintre premierul Ilie Bolojan, vicepremierul Oana Gheorghiu și reprezentanții sistemului judiciar s-a încheiat fără o decizie clară.
Potrivit surselor politice, negocierile au fost dure, iar șeful Guvernului s-a menținut pe poziții, refuzând orice modificare a proiectului de lege contestat de Curtea Constituțională.
Reforma pensiilor magistraților, punct nevralgic între Guvern și Justiție
Surse citate susțin că premierul Ilie Bolojan a fost la fel de inflexibil ca și până acum în privința reformei pensiilor magistraților, insistând că nu va renunța la forma de lege pe care Guvernul și-a asumat-o prin angajarea răspunderii în Parlament.
Chiar dacă actul normativ a fost declarat neconstituțional de CCR din cauza lipsei avizului Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), premierul a dat de înțeles că nu intenționează să modifice esența textului. Liderii partidelor din coaliție au promis doar că vor analiza documentele depuse de CSM înainte de o nouă rundă de discuții.
De cealaltă parte, reprezentanții Justiției au venit cu propria propunere: o pensie de 65% din salariul brut și o perioadă de tranziție mai lungă. Coaliția, însă, a respins varianta, insistând pe modelul de 70% din venitul net și o tranziție limitată la 10 ani.
Între negocieri dure și propuneri contradictorii
La masa negocierilor au fost prezenți Elena Costache (președintele CSM), Claudiu Sandu (vicepreședintele CSM), Lia Savonea (președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție) și Roxana Momeu (secretar de stat în Ministerul Justiției).
Magistrații au argumentat că o pensie de 65% din salariul brut ar fi o soluție „rezonabilă și sustenabilă”, care ar păstra un nivel decent al veniturilor după pensionare. În schimb, liderii coaliției au insistat asupra reducerii procentului și a termenelor de tranziție, pentru a respecta jaloanele din PNRR.
În paralel, Înalta Curte de Casație și Justiție a venit cu o propunere denumită „Acord pentru Justiție și stabilitate instituțională”, un document care cerea clarificarea publică a statutului jalonului european privind pensiile speciale și adoptarea unei soluții legislative unitare.
Nicușor Dan, mediator în criza privind reforma pensiilor magistraților
Președintele României, Nicușor Dan, care a participat la discuțiile de la Cotroceni, a evitat să ofere detalii despre conținutul negocierilor, susținând că rolul său este de mediator.
„A fost o discuție mai scurtă decât mă așteptam, ceea ce arată că începem să ne înțelegem unii pe alții. Nu pot detalia, pentru că este un proces de negociere între mai mulți actori. Ce pot spune este că toți au înțeles că această problemă trebuie închisă cât mai repede. Dacă se va rezolva în noiembrie, cu atât mai bine”, a declarat președintele.
Nicușor Dan a negat însă că ar fi propus un nivel de 75% din salariu pentru pensia magistraților. „N-am spus niciodată asta. Am spus doar că perioada de tranziție ar trebui să fie mai echilibrată, un an la un an, pentru a menține stabilitatea sistemului”, a explicat șeful statului.
Reforma pensiilor magistraților, blocată de peste trei luni între Guvern, CCR și Justiție
De mai bine de trei luni, reforma pensiilor magistraților generează blocaje politice și juridice. Proiectul inițiat de Guvernul Bolojan a fost declarat neconstituțional de CCR pe motiv de lipsă a avizului CSM, dar surse din sistem spun că problema reală este conținutul legii, nu procedura.
Magistrații resping limitarea pensiei la 70-75% din ultimul salariu și cer o perioadă de tranziție mai lungă până la vârsta de pensionare de 65 de ani. De cealaltă parte, Guvernul insistă că reforma trebuie aplicată rapid, pentru a evita sancțiuni din partea Comisiei Europene.
