Poștașii din Timișoara care au falsificat citații judecătorești, albiți de procurori

Deși au recunoscut că au semnat și au completat în fals, în locul destinatarului, o citație emisă de Curtea de Apel București într-un dosar penal, fapt ce a denaturat apoi întregul proces derulat la Curtea de Apel București și calea de atac a contestației în anulare, doi funcționari ai Poștei Române din Timișoara, Petran Daniel și Ripa Onița,  au rămas nepedepsiți de procurorii de pe lângă Judecătoria Timișoara.

După ce a mimat efectuarea unei anchete penale în care i-a audiat pe cei vinovați chiar la domiciliile lor (!!!), polițistul Narcis Constantinescu, de la Secția 3 Poliție Timișoara, a ajuns la concluzia că cei doi funcționari ai Poștei nu au săvârșit nicio faptă penală. Concluzia șubredă și vădit falsă a fost asumată și de procurorul Flaviu Fraiu, de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Timișoara, dar și de superiorul acestuia, procurorul-șef Ionuț Ciprian Pelmuș, care nici nu s-a mai obosit să motiveze ordonanța de respingere a plângerii. Acum, cei chemați să facă lumină în acest caz scandalos sunt judecătorii Secției Penale de la Judecătoria Timișoara. Dar și Secția pentru procurori din cadrul CSM, unde s-au depus sesizări împotriva abuzurilor procurorilor  Flaviu Fraiu și Ionuț Ciprian Pelmuș.

Funcționarii Poștei Române au semnat, completat și parafat în fals dovezile de primire a citațiilor

Scandalul atât de evident al falsurilor funcționarilor Poștei Române din Timișoara a debutat în 2019, când Râpa Onița, angajată al Poștei Române din Timișoara, a ridicat de la un coleg de-al ei, la data de 1 februarie, o primă citație emisă de Curtea de Apel București pe numele cetățeanului N.V.. În mod ilegal, poștărița a semnat în subsolul dovezii de primire a citației și și-a înscris seria și numărul cărții sale de identitate. Însă Curtea de Apel București, neavând de unde ști că poștărița a semnat și completat în numele celui citat, a primit dovada că însuși cetățeanul N.V., persoana vizată, a luat la cunoștință de procedură, ceea ce era, evident, fals.

Aceeași angajată a Poștei Române a repetat infracțiunile cinci zile mai târziu, la data de 6.02.2019, când a ridicat de la colegul ei, Petran Daniel, o altă citație emisă de Curtea de Apel București tot pentru cetățeanul N.V.. Și pe aceasta a completat-o de primire tot cu datele ei personale și a semnat în locul celui citat. Iar Petran Daniel a parafat și semnat dovada de primire, confirmând în fals că aceasta fusese semnată de cel citat, deși colag lui o completase. Evident, din nou, Curtea de Apel București a avut reprezentarea că procedura a fost legal îndeplinită cu cetățeanul N.V..

Curtea de Apel București a luat de bune confirmările de primire falsificate

De o gravitate deosebită, acțiunile funcționarilor poștali din Timișoara care au manipulat citațiile destinate persoanei N.V. și au falsificat confirmările de primire s-au soldat cu efecte dramatice. Convinși că persoana N.V., vizată în dosar, a luat la cunoștință de termenul de judecată, judecătorii Curții de Apel București au considerat că procedura este legal îndeplinită. Astfel că s-a emis o hotărâre judecătorească pronunțată, de fapt, în lipsa și fără citarea cetățeanului N.V. Deși acesta a formulat apoi contestație în anulare, aceasta a fost respinsă  pe motiv că, potrivit dovezii de primire a citației, N.V. a primit personal și sub semnătură citația.

Bancuri cu milițieni. Polițistul Narcis Constantinescu: „datele trecute în dovadă sunt date reale”

Pentru a repara eroarea și a demonstra că a fost judecat în lipsă și fără citare, cetățeanul N.V. a sesizat Parchetul de pe lângă Judecătoria Timișoara cu privire la faptele funcționarilor poștali Râpa Onița și Petran Daniel. Lucrarea, înregistrată cu numărul 1048/P/2022, a fost dată de procurori, pentru efectuarea cercetărilor penale, agentului de poliție Narcis Constantinescu de la Secția 3 Poliție Timișoara. Deși faptele erau cât se poate de clare, polițistul a încurcat lucrurile de o manieră ce amintește de bancurile cu milițieni.

Destul de onești, funcționarii Poștei au recunoscut, pe jumătate, toate faptele. Factorul poștal care a fost însărcinat cu comunicarea citației a recunoscut că nu l-a găsit pe cetățeanul N.V. la domiciliul acestuia, declarând că Râpa Onița, colega lui, i-a spus că îl cunoaște personal pe cel citat și i-a solicitat să îi comunice ei citația. Astfel că i-a remis ei citația și a atestat pe dovada de primire o serie de falsuri. Că a predat citația la locația desemnată de instanță, deși predarea s-a făcut la Oficiul poștal, la biroul colegei Râpa Onița. Că a predat citația destinatarului acestuia, deși predarea s-a făcut către factorul poștal Râpa Onița și că destinatarul chiar a semnat de primire,  deși aceeași colegă semnase.

Logica și pregătirea agentului de Poliție Narcis Constantinescu au înfrânt însă toate aceste evidențe recunoscute. Într-un mod total abuziv și ilegal, acesta a audiat-o pe făptuitoarea Râpa Onița chiar la domiciliul acesteia.

Doar pentru că i-a spus agentului de poliție că nu poate să se deplaseze, nedepunând în acest sens nicio informare și nici vreun certificat medical care să ateste o imposibilitate de deplasare la sediul organelor de urmărire penală, Râpa Onița a fost audiată acasă, la o cafea, de agentul Narcis Constantinescu. Și nu o dată, ci de două ori, chiar în prezența soțului ei, Râpa Ioan, martor în dosar. Pentru Reaudierea celei ce a falsificat dovezile de primire a citațiilor s-a realizat tot la domiciliul acesteia, deși nici măcar Râpa Onița nu a mai invocat că nu se poate deplasa, neexistând, evident, nici de această dată o solicitare scrisă sau un certificat medical. Pentru a-și salva situația, Râpa Onița a susținut că a falsificat actele procedurale doar pentru că fusese rugată de un prieten al destinatarului, fapt ce nu a fost confirmat. Din contră, atât ea, cât și soțul, Râpa Ioan, au încercat să îl convingă pe respectivul prieten să își schimbe declarațiile și să susțină că el a fost cel ce a primit citația.

În fața acestor evidențe, agentul Narcis a luat însă decizia stranie de a-i absolvi pe cei vinovați de orice răspundere penală. Și a emis Referat cu propunere de clasare, reținând că nu există faptele de fals intelectual, de inducere în eroare a organelor judiciare, de influențare a declarațiilor martorilor, de mărturie mincinoasă. În logica lui șubredă, polițistul a deraiat grav și a menționat în referat faptul că „datele trecute în dovada de primire din dosarul nr. 10938/3/2016 emisă de către Curtea de Apel București pentru numitul (…)  sunt datele reale de identificare ale persoanelor care au predat, respectiv au ridicat citația, nu au fost atestate date sau fapte neconforme cu realitatea.” Adică poștașii nu au fost infractori atunci când au semnat și completat cu datele lor citația destinată altei persoane, căci nu și-au falsificat datele lor personale.

Procurorii de la Parchetul Judecătoriei Timișoara nu au văzut nicio infracțiune la poștașii în culpă

La rândul său, procurorul Fraiu Flaviu de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Timișoara și-a însușit concluziile polițistului Narcis Constantinescu și a clasat sesizarea penală. Ba mai mult, procurorul a emis și o aberație, apreciind că faptele poștăriței Râpa Oniță și a funcționarului Petran Daniel de a completa în fals citațiile nu sunt în măsură să producă consecințe juridice. O bătaie de joc și un abuz cras în condițiile în care persoanei citate i s-a respins contestația în anulare tocmai din motivul că ar fi luat la cunoștință și ar fi semnat citația fals completată de poștașii Râpa Onița și Petran Daniel. Deși rezoluția procororului Fraiu este plină de erori, ea a fost menținută de procurorul-șef al Parchetului de pe lângă Judecătoria Timișoara. Acesta însă nu s-a mai obosit să își motiveze în fapt și în drept decizia.

Astfel că, acum, instanța penală de la Judecătoria Timișoara este chemată să anuleze ordonanța de clasare și să dispună trimiterea cauzei la parchet pentru punerea în mișcare a acțiunii penale împotriva funcționarilor poștali care au falsificat înscrisuri.