Justiția cu două fețe! Dosarele Arpad Paszkany – Gabriel Popoviciu, cazuri la indigo, soluții opuse

Două spețe practic similare, ambele cu personaje cunoscute public au primit soluții diametral opuse în justiția română. La Cluj Napoca, omul de afaceri Árpád Pászkány s-a asociat cu Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară Cluj și a construit cunoscutul mall Polus Center. Ancheta DNA a stabilit că nu a comis nicio faptă penală. În Capitală, Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară București s-a asociat cu firma omului de afaceri Gabriel Popoviciu pentru a construi la Băneasa cel mai mare mall din România. Popoviciu a fost condamnat la 7 ani de închisoare în urma unui proces despre care Justiția din Marea Britanie a constatat: „A suferit un exemplu extrem de lipsă de imparțialitate judiciară. Nu a avut parte de o judecată corectă!”

Asocierea de la Cluj Napoca a fost denunțată de Gheorghe Funar, iar trei parchete au ajuns la concluzia că asocierea dintre Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară (USAMV) Cluj și Polus Transilvania Companie de Investiții SRL, care a permis ridicarea mall-ului de la marginea Clujului, s-a făcut legal. DNA Cluj i-a dat soluție de neîncepere a urmăririi penale rectorului USAMV Liviu Alexandru Mărghitaş, arătând că acesta a avut mandat din partea Senatului USAMV pentru a negocia cu Polus, iar cele 8 milioane de euro câștigate din asociere au ajuns în conturile universității, nu în buzunarele rectorului. Deci, nu există nicio faptă de corupție. Iar lui Árpád Pászkány nu i s-a clintit, eufemistic vorbind, niciun fir de păr.

La București, asocierea dintre USAMV și firma lui Popoviciu a fost denunțată de afaceristul Gigi Becali, supărat că Universitatea nu a făcut afacerea cu el. Inițial, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a dat neînceperea urmăririi penale. Apoi DNA a redeschis dosarul. Dacă la Cluj, procurorii au recunoscut că terenul pe care s-a ridicat Pollus este proprietatea privată a Universității, la București proprietatea Universității a fost interpretată de procurori ce „domeniu public”. Câștigurile Universității au fost „recalculate” de „experți” ai DNA ca fiind prejudicii de sute de milioane.

În urma unui proces dubios, omul de afaceri Gabriel Popoviciu a fost condamnat la ani grei de pușcărie.

Spre deosebire de cazul Băneasa, la Cluj procurorii au refuzat să urmeze indicațiile politice sau de altă natură și au stabilit că faptele de corupție din asocierea USAMV Cluj – Polus Center nu există.

Polus Cluj și Băneasa Shopping City, două dosare paralele

În dosarul de la Cluj, „delatorul” este fostul primar al Clujului și senator PRM, Gheorghe Funar, cel care în 2009 îl punea pe listele PRM la alegerile europarlamentare chiar pe Becali, denuțătorul din dosarul Băneasa.

În 2006, anul în care Becali denunța afacerea Băneasa, senatorul PRM Gheorghe Funar reclama la DNA Cluj-Napoca fapte de corupție în  legătură cu modul în care a fost înstrăinat către firma Polus Transilvania terenul numit „Şapca Verde”, în suprafaţă de 347 hectare, aflat în administrarea Staţiunii Didactice Experimentale a USAMV Cluj-Napoca. Mai precis, Funar a reclamat că universitatea ar fi cedat ilegal terenul „Șapca Verde” către firma reprezentată de omul de afaceri Arpad Paszkany.

Cum a fost înstrăinat terenul „Șapca Verde” din Cluj

Terenul „Şapca Verde” a fost preluat de stat prin expropriere, în anul 1945, iar 3 ani mai târziu a fost dat în administrarea USAMV Cluj.

În 1998, printr-o „manoperă” a Fondului Proprietății de Stat (FPS) și a Prefecturii Cluj, o parte din terenul „Șapca Verde a fost întabulat ilegal de SC „Agroindustriala” Cluj, firmă la care FPS era acționar majoritar. Un an mai târziu  Agroindustriala a vândut terenul către Polus, pentru a construi acolo un mall. Universitatea a reclamat că, în urma înstrăinării, a pierdut folosința asupra terenului, dar și și că i-au fost distruse culturile experimentale.

Mai mult USAMV Cluj a reclamat că este proprietarul de drept al terenului și a cerut constatarea nulităţii absolute a contractului de vânzare-cumpărare dintre Agroindustriala și Polus (încheiat pe 16 iunie 1999).

Universitatea cade la înțelegere cu Polus

În cele din urmă, USAMV Cluj a avut câștig de cauză, dar în contextul prelungirii procesului civil şi cum pe terenul în litigiu demarase deja investiţia, conducerea universității a acceptat să negocieze cu Polus stingerea pe cale amiabilă a litigiilor.

Așa s-a ajuns, în 2006, la încheierea unui ,,contract de colaborare”, prin care părţile conveneau să colaboreze pentru obţinerea unor avantaje economice reciproce.

În concret, Universitatea, printre altele, recunoştea că Polus este proprietarul exclusiv al terenului în litigiu şi al proiectului care se realiza pe acesta, iar dezvoltatorul, la rândul său, se obliga să achite universităţii suma totală de 8 milioane de euro.

DNA Cluj: „Nu e corupție. Banii au ajuns în conturile universității, nu în buzunarele rectorului”

Funar a reclamat atunci la DNA Cluj că renunţând la judecată  „USAMV a consfinţit şi recunoscut ilegal dreptul  de  proprietate al SC Polus” şi că acest contract de colaborare intră în domeniul corupţiei, prin „mita” de 8 milioane euro.

DNA Cluj a dispus neînceperea urmăririi penale împotriva rectorului USAMV Liviu Alexandru Mărghitaş. Procurorii din Cluj au concluzionat că Mărghitaș a avut mandat din partea Senatului USAMV pentru a negocia cu Polus, iar cele 8 milioane de euro nu a ajuns în buzunarele rectorului, ci în conturile universității. Ca atare nu a existat nicio faptă de corupție.

Nemulțumit, Gheorghe Funar a atacat peste tot rezoluția de neîncepere a urmăririi penale, dar procurorii și-au menținut punctul de vedere!

Dat fiind că niciunul dintre cei cercetați în dosarul Polus Cluj nu a fost găsit vinovat de abuz în serviciu sau de alte fapte de corupție, pe omul de afaceri Árpád Pászkány, care a ridicat mall-ul, nu l-a deranjat nimeni.

Dosarul Băneasa, judecat după modelul „naționalizării”

Într-o situație practic trasă la indigo, Gabriel Popoviciu a fost condamnat la ani grei de închisoare pentru o așa-zisă complicitate la abuz în serviciu.

În dosarul Băneasa, procurorii de la București au acționat taman pe dos, chiar dacă asemănarea dintre cele două cazuri era izbitoare. Deși terenul din Băneasa era de drept proprietatea universității, precum la Cluj, procurorii s-au înverșunat să susțină că este domeniul public al statului, fără dovezi solide.

Cel care trebuia să constate că procurorii de la București greșesc, judecătorul Corneliu Bogdan Ion-Tudoran, a închis însă ochii și a copiat, în motivarea sentinței, tocmai rechizitoriul procurorilor. Ba mai mult, trădând orice principiu și orice regulă a nobilei misiuni de judecător a ajuns să inventeze probe (!!!) pentru a-și justifica astfel deciziile.

Judecând cererea de extrădare, magistrații din Londra au constatat că „există temeiuri serioase pentru a crede că Gabriel Popoviciu a fost condamnat de către un judecător care nu putea fi imparțial … și care, pe cale de consecință, nu ar fi trebuit să judece cazul”. Până în prezent nicio comisie a Ministerului de Justiție nu a cercetat, în lumina hotărârii pronunțate de către High Court of Justice în data de 11.06.2021, dacă erorile/abuzurile judecătorului Ion Tudoran sale ar fi fost consecința acțiunilor unui cerc de interese străine Justiției și/sau de faptul că judecătorul despre care presa a dezvălui că se trata cu medicamente pentru afecțiuni psihice nu ar mai fi fost apt să judece!

Numai dezvăluirile privind tratamentul medical al magistratului ar fi trebuit, pentru restabilirea încrederii în Justiție, să provoace o analiză complexă pentru a se stabili oportinitatea revizuirii deciziilor luate de fostul judecător Ion-Tudoran.