(sursa foto: Facebook)Despre fostul ministru social-democrat al Sănătății, actualmente membru în Senatului României, s-a aflat, în prima zi a acestei săptămâni, că a fost trimis în judecată în dosarul vizând angajarea unei consiliere. Nu e singura persoană care va ajunge în fața instanței în această cauză instrumentată de către procurorii anticorupție.
Din câte se menționează în comunicatul transmis luni de DNA, Florian Bodog este acuzat de abuz în serviciu, dar și de fals intelectual, în formă continuată. Iar dosarul în care apare numele său va ajunge pe masa Instanței Supreme, Înalta Curte de Casație și Justiție.
Vă amintim că în primăvară, mai exact pe 21 aprilie, Senatul a dat undă verde cererii venite din partea DNA-ului în cazul fostului ministru al Sănătății, actualmente parlamentar, iar în urma votului s-a aflat că acesta din urmă poate fi urmărit penal. E vorba despre o a doua solicitare primită la Senat pe numele lui Bodog, din direcția DNA-ului, după cea din toamna anului 2019, tot de încuviințare de începere a urmăririi penale a aceluiași demnitar, solicitare care la vremea respectivă fusese respinsă.
Redăm în cele ce urmează, integral, comunicatul DNA:
”În cauza mediatizată prin comunicatul nr. 344/VIII/3 din data de 27 aprilie 2021, procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a corupției au dispus trimiterea în judecată a inculpaților:
BODOG FLORIAN DOREL, senator în Parlamentul României, la data faptelor având funcția de ministru, pentru săvârșirea infracțiunilor de:
– abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată (12 acte materiale),
– fals intelectual, în formă continuată (12 acte materiale),
– fals în înscrisuri sub semnătură privată (trei infracțiuni);
MARCU (fostă BACIU) OLIVIA ANDREEA, la data faptelor angajată în funcția de consilier personal al ministrului Sănătății, pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la infracțiunea de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată (12 acte materiale).
În rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut în esență următoarea stare de fapt:
În calitate de ministru al Sănătății, inculpatul Bodog Florian Dorel ar fi acționat în mod direct pentru ca Marcu Olivia Andreea, angajată în funcția de consilier personal, să își încaseze drepturile salariale pe o perioadă de 12 luni fără să se fi prezentat la serviciu și fără să fi prestat activitățile la care era obligată prin contract; totodată, deoarece aceasta nu era prezentă fizic la locul de muncă, demnitarul ar fi semnat în locul persoanei respective o serie de acte.
Concret, în perioada februarie 2017 – ianuarie 2018, inculpatul Bodog Florian Dorel (care în prezent nu mai ocupă funcția de ministru), deși cunoștea că angajata sa în funcția de consilier personal nu s-a prezentat la serviciu și nu a prestat activitățile la care era obligată prin contractul individual de muncă și fișa postului, ar fi atestat în mod nereal prezența acesteia la locul de muncă prin semnarea foilor colective de prezență și nu ar fi luat măsuri pentru sancționarea disciplinară. Astfel, consiliera ministrului, inculpata Marcu Olivia Andreea, ar fi obținut drepturi salariale necuvenite de 75.656 lei, sumă ce ar reprezenta prejudiciu la bugetul ministerului respectiv.
În același context, în perioada februarie – octombrie 2017, fostul ministru ar fi falsificat semnăturile persoanei respective pe două contracte individuale de muncă și pe o declarație pe proprie răspundere, demersuri menite a produce consecințe juridice.
Ministerul Sănătății a declarat că se constituie parte civilă în procesul penal cu suma de 75.656 lei.
Dosarul a fost trimis spre judecare la Înalta Curte de Casație și Justiție, având în vedere că, la data săvârșirii faptelor, inculpatul Bodog Florian Dorel avea calitatea de ministru în Guvernul României, iar faptele aveau legătură cu atribuțiile de serviciu ale acestuia.
Facem precizarea că această etapă a procesului penal reprezintă, conform Codului de procedură penală, finalizarea anchetei penale și trimiterea rechizitoriului la instanță spre judecare, situație care nu poate să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.”
