DNA se face că muncește. Corupții, protejați de acordurile de vinovăție

De când nu mai are în vizor, cu dedicație, politicienii, în special cei de la PSD, DNA s-a lăsat pe tânjeală. Cel puțin în ultimii doi ani, în raportarea condamnărilor definitive găsim, într-o proporție covârșitoare, acorduri de recunoaștere a vinovăției, care înseamnă închisoare cu suspendare pentru orice faptă, indiferent că este luare de mită, evaziune fiscală, fraudă cu fonduri europene sau trafic de droguri de mare risc. 

Dintre acordurile de recunoaștere a vinovăției din ultimii doi ani, care sunt dominante în raportările DNA, și care prevăd pedepse cu suspendare, unul singur s-a lăsat cu executare. Este vorba despre cazul amărâtului de trezorier al PSD, Mircea Drăghici, care, deși și-a recunoscut faptele, a fost trimis la răcoare pentru 6 ani, fiind obligat să plătească și cele mai mari cheltuieli judiciare avansate de stat, de peste 28.000 de lei, în condițiile în care suma maximă cerută de stat a fost de 17.000 de lei. Acordurile de acest tip, care se lasă cu închisoare cu suspendare, se încheie, de către DNA, pentru orice tip de infracțiune. Numai că, în ultimii doi ani, acestea s-au înmulțit considerabil. Ceea ce înseamnă mai multe lucruri. Vedeta anticorupției de pe vremea lui Kovesi nu mai are apetitul, ca să nu zic comenzile, pentru a înhăța politicieni în funcție, mai ales din partidele aflate la guvernare. Iar exemplul lui Nicolae Bădălău, vicepreședinte al Curții de Conturi, nu poate fi relevant. Cu siguranță omul a supărat pe cineva, posibil chiar din interiorul propriului partid. Elocvent ar fi exemplul liberalului Costel Alexe, actual președinte al Consiliului Județean Iași, cu un dosar cât se poate de solid întocmit de DNA, dar care a ajuns, probabil, nu doar prăfuit prin sertare, ci chiar la coșul de gunoi. Ca să nu mai vorbim de faptele de corupție legate de achizițiile din pandemie, semnalate cu subiect și predicat și, mai ales, cu date concrete de către Curtea de Conturi, fapte despre care și DNA spunea că ar avea vreo 40 de dosare în lucru. Dar, fiindcă dosarele duceau spre DSU și conducerea Ministerului Sănătății de atunci, au avut și ele soarta cercetărilor demarate în cazul lui Costel Alexe.

Condamnările reale, un risc prea mare

Ca să nu-i mai ia nimeni peste picior că nu obțin condamnări în instanță, procurorii DNA au decis să schimbe tactica. Astfel, în loc să piardă timp și să aloce resurse umane pentru instrumentarea dosarelor de corupție, cu risc mare de a nu obține condamnări în instanță, DNA a ales calea cea mai ușoară. Acolo unde existau suspiciuni de corupție sau alte fapte grave, au început să-i preseze pe suspecți pentru a obține acorduri de recunoaștere a vinovăției. Și a funcționat, pentru că ori oamenii se temeau că, deși, probabil nevinovați, o să facă pușcărie, ori li se promitea ferm că vor fi ținuți departe de închisoare, prin condamnări cu suspendarea executării pedepselor. Culmea este că, în atribuțiile DNA, a intrat și traficul de droguri, dacă luăm în considerare două acorduri de recunoaștere a vinovăției pentru trafic de droguri de mare risc, în formă continuată, cu care instituția se lăuda la capitolul decizii definitive de condamnare. Astfel, un inculpat a primit o pedeapsă de 2 ani și 8 luni de închisoare cu suspendare, un termen de supraveghere de 4 ani și 80 de zile muncă în folosul comunității pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de droguri de mare risc în formă continuată și nerespectarea regimului armelor și munițiilor. Aceeași pedeapsă a primit-o un alt traficant de droguri de mare risc, dar cu 60 de zile de muncă în folosul comunității.

Și în instanță, tot cu suspendare

Chiar dacă nu se încheie acorduri de recunoaștere a vinovăției de către DNA, pedepsele aplicate pentru corupție de către instanțe sunt tot cu suspendare, pentru infracțiuni de trafic de influență, fraudă cu fonduri europene, complicitate la evaziune fiscală în formă continuată, precum și luare de mită și complicitate la luare de mită. Din cele 17 decizii definitive de condamnare din dosarele DNA pe luna octombrie 2022, doar în 4 dosare s-au aplicat pedepse cu închisoarea. În septembrie anul acesta, din 12 dosare cu inculpați tot atâtea au primit pedepse cu suspendare. În august 2022, din 13 dosare, unul singur a avut condamnări la închisoare cu executare, iar în rest, 12 au primit suspendare la executarea pedepselor. Tot în august, din cele 13 dosare, 9 erau acorduri de recunoaștere a vinovăției.