Curtea Constituțională șterge pe jos cu statul român. Acuzații de furt din proprietate privată

CCR a decis să desființeze, practic, un articol dintr-o lege din 2001, prin care statul comitea, efectiv, un furt, prin confiscarea ilegală a proprietății private. Este vorba despre patrimoniul unei societăți comerciale radiate, care devenea, prin prevederea legală respectivă, bun abandonat și intra, automat, în proprietatea privată a statului. Potrivit CCR, măsura respectivă constituia o expropriere și o confiscare, cu consecința unei îmbogățiri fără justă cauză a statului.

După 23 de ani de aplicare, Curtea Constituțională a decis să anuleze un articol controversat din Legea 314/2001, pentru reglementarea situației unor societăți comerciale, prin care statul confisca abuziv bunurile și proprietățile societăților comerciale radiate. Potrivit articolului 7 din lege, supus criticii de neconstituționalitate, în cazul în care bunurile imobile și mobile din patrimoniul societăților comerciale nu au intrat în proprietatea altor persoane până la data dizolvării de drept ori în cadrul procedurii lichidării, sunt aplicabile, după data radierii societăților comerciale, dispozițiile art. 477 din Codul civil. Acest articol din Codul civil prevede că toate averile vacante şi fără stăpâni, precum şi ale persoanelor care mor fără moştenitori, sau ale căror moşteniri sunt lepădate, sunt ale domeniului public.

Practic, după radierea unei societăți, ca sancțiune pentru nemajorarea capitalului social, statul român confisca toate bunurile societății, încălcând flagrant dreptul de proprietate garantat de Constituție. Curtea de Apel Ploiești – Secția a II-a civilă a apreciat că excepția de neconstituționalitate este întemeiată, considerând că prevederile art. 7 din Legea nr. 314/2001 contravin dispozițiilor art. 16 și art. 44 din Constituție, dat fiind faptul că, pe lângă sancțiunea dizolvării de drept și radierii societății, în temeiul legii menționate, este prevăzută și o modalitate de trecere a bunurilor societății radiate în proprietatea statului, fiind astfel sancționați chiar asociații unei astfel de societăți.

Proprietar pe bunurile altuia

În motivația deciziei CCR s-a arătat că bunurile rămase în proprietatea persoanei juridice radiate din Registrul Comerțului nu au aceeași situație juridică precum cea a bunurilor fără stăpân sau abandonate, nefiind vorba despre o situație juridică incertă a bunurilor în discuție, ci acestea trebuie să le revină asociaților.

”Textul de lege criticat instituie o expropriere și o confiscare, în detrimentul drepturilor societare ale asociaților, încălcând prevederile art. 44 alin. (1) și (3) din Constituție. Fără nicio altă procedură prealabilă de verificare a îndeplinirii condițiilor legale specifice dobândirii dreptului de proprietate privată de către stat, art. 7 a instituit o prezumție legală conform căreia toate bunurile societății, după data radierii acesteia, aparțin domeniului public al statului în temeiul art. 477 din Codul civil. Trecerea în proprietatea privată a statului a unor bunuri aparținând altor persoane juridice private, ca măsură sancționatorie inclusiv pentru asociații/acționarii societății radiate, pentru neîndeplinirea unei obligații legale ce revenea societății comerciale care a fost sancționată cu dizolvarea de drept și intrarea în lichidare, instituită prin art. 7 criticat, echivalează cu o confiscare”, susține CCR.

Îmbogățire fără justă cauză

Instanța constituțională a apreciat că opțiunea legiuitorului de a califica bunurile rămase în patrimoniul persoanei juridice după radierea acesteia ca fiind bunuri abandonate sau bunuri fără stăpân nu este o măsură necesară atingerii scopului menționat, ci, dimpotrivă, reprezintă o măsură disproporționată care depășește cadrul constituțional referitor la garantarea dreptului de proprietate privată.

”Nu se mai poate vorbi deci despre un scop legitim, ci se pune problema îmbogățirii fără justă cauză a statului, această măsură nefiind motivată de interesul sau de utilitatea publică, ci echivalează atât cu o expropriere, cât și cu o confiscare a patrimoniului persoanei juridice, consecința fiind suprimarea dreptului de proprietate al persoanei juridice și, implicit, al asociaților/acționarilor acesteia”, se precizează în Decizia CCR.