Convenţia Consiliului Europei privind prevenirea şi combaterea violenţei împotriva femeilor şi a violenţei domestice (cunoscută şi sub numele de Convenţia de la Istanbul), a intrat în vigoare în UE duminică, 1 octombrie.
Aderarea UE ca bloc la Convenţia de la Istanbul va permite aplicarea de politici globale şi coordonate la nivel comunitar, iar statele membre vor trebui să aplice norme obligatorii pentru combaterea violenţei de gen.
Infracţiunea de “viol”, redenumită
Comisia Europeană a prezentat anul trecut un proiect de directivă prin care urmăreşte să unifice definiţia delictului de viol în toate cele 27 de state membre ale UE, în sensul ca orice raport sexual ”neconsimţit” să fie considerat viol, fără a mai fi nevoie de dovedirea ameninţării sau a folosirii forţei, aşa cum au procedat Spania şi înaintea ei Suedia.
„Una din trei femei a suferit violenţă fizică sau sexuală în ultimii 15 ani. Foarte multe nu o denunţă. Foarte mulţi agresori rămân nepedepsiţi.
Trebuie să acţionăm, iar Convenţia de la Istanbul este instrumentul nostru legal pentru a consolida drepturile femeilor”, a arătat vicepreşedinta Comisiei Europene pentru Valori şi Transparenţă, Vera Jourova.
Violenţa domestică, în creştere în România
Cifrele violenței domestice sunt în creștere, în ţara noastră. Potrivit unui comunicat al Inspectoratului General al Poliției Române, „în primele opt luni ale anului 2023, numărul faptelor penale în domeniul violenţei domestice a crescut cu 3,6%, faţă de primele opt luni ale anului 2022, de la 36.921, la 38.243 de fapte”.
Doar în primele opt luni ale acestui an, numărul cazurilor de violență domestică înregistrate în România a sărit de 38.000, cu aproape patru procente mai mult față de anul trecut. Iar de acestea se știe pentru că au fost raportate poliției.