UPDATE. Tăriceanu reacționează la demersul făcut de DNA pe numele său. ”Această sumă de 800.000 de dolari e în capul DNA-ului”

O informație de ultimă oră, venită dinspre DNA, vizează o solicitare formulată pe numele fostului premier și totodată ex-președinte al Senatului, Călin Popescu Tăriceanu.

UPDATE: La scurtă vreme după ce s-a aflat de solicitarea DNA-ului pe numele său, fostul șef al Executivului a oferit o primă reacție pe acest subiect, aducând în discuție un ”dosar făcut de DNA pe considerente politice”

”N-am văzut comunicatul DNA-ului. Știu că acest dosar a fost deschis cu mult timp în urmă. Erau o serie de acuzații care nu erau deloc evidente și clare și anume eu eram acuzat de luare de mită, dar în dosarul de la procuratură se spunea că de fapt banii nu au ajuns la mine, că ar fi fost luați de altcineva cu care eu nu am avut nicio legătură. Genul de dosar făcut de DNA pe considerente politice, da?

Deci un dosar care avea 17.000 de pagini, trimis la Parlament în care când ne-am uitat nu am găsit nimic care să fie acuzator la adresa mea, ci numai o însăilare de presupuneri și de aberații juridice care încercau să mă pună într-o lumină nefavorabilă”, a susținut Tăriceanu, luni, într-o intervenție telefonică la Antena 3.

Tăriceanu: Această sumă de 800.000 de dolari e în capul DNA-ului

Cât privește suma vehiculată în comunicatul DNA-ului, Tăriceanu a precizat: ”La mine nu a ajuns niciun ban și nu avea de ce să ajungă niciun ban. Țin să vă spun următorul lucru – că acest dosar Microsoft e legat de licențele pe care statul român trebuia să le achite firmei Microsoft. În perioada mandatului meu, cu toate că au fost luate patru hotărâri de guvern, dintre care una vizată inclusiv de procurorul general de atunci, doamna Kovei, aceste patru hotărâri de Guvern nu au făcut decât să inventarieze licențele Microsoft și nu s-a plătit niciun ban către firma Microsoft în perioada mandatului meu. Deci nu aveau cum să ajungă bani la mine, din ce? (…) Această sumă de 800.000 de dolari e în capul DNA-ului, că ar fi fost într-un fel virată sau folosită de PNL”.

Știrea inițială:

Suspiciunea ar fi de luare de mită. Conform procedurilor, DNA-ul a trimis o solicitare procurorului general, ulterior urmând să fie sesizat Klaus Iohannis, care va avea ultimul cuvânt în privința cererii formulate de procurorii anticorupție pe numele lui Tăriceanu.

Redăm în cele ce urmează, integral, comunicatul DNA:

”În conformitate cu prevederile legale și constituționale, procurorul șef al Direcției Naționale Anticorupție a transmis procurorului general al P.Î.C.C.J referatul cauzei, în vederea sesizării Președintelui României pentru formularea cererii de efectuare a urmăririi penale față de o persoană, la data faptelor având funcția de prim ministru, pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită.

Solicitarea Direcției Naționale Anticorupție referitoare la efectuarea urmăririi penale față de persoana respectivă are în vedere împrejurarea că, în acest moment, există aspecte din care rezultă suspiciunea rezonabilă ce conturează următoarea stare de fapt:

Persoana respectivă ar fi primit, în mod indirect, în perioada 2007-2008, de la reprezentanții unei companii austriece, foloase materiale în valoare de 800.000 USD, constând în plata unor servicii de consultanță. În schimb, acesta și-ar fi exercitat atribuțiile, astfel încât să fie adoptate o serie de hotărâri de guvern în favoarea companiei. Suma de 800.000 USD, reprezentând un comision din valoarea plăților făcute de statul roman către companie, ar fi fost folosită în beneficiul demnitarului, pentru acoperirea unor cheltuieli de campanie electorală, fiind transferată în baza unor contracte fictive încheiate cu mai multe companii offshore.

Prezentul dosar a fost constituit în anul 2018, în urma reunirii a trei dosare penale, dintre care unul a fost preluat de procurorii D.N.A la cererea autorităților judiciare austriece.
La data de 7 noiembrie 2018, la solicitarea D.N.A, a fost sesizat Senatul României să încuviințeze efectuarea urmăririi penale față de aceeași persoană (la acea dată având funcția de senator), pentru săvârșirea unei infracțiuni de luare de mită, iar la data de 3 iunie 2019, Senatul a respins cererea de începere a urmăririi penale a persoanei respective.
Ulterior, au fost efectuate acte de urmărire penală cu privire la fapte și alte persoane, între care un om de afaceri trimis în judecată (http://www.pna.ro/comunicat.xhtml?id=9668).

Ca urmare a administrării unor probe suplimentare, au rezultat elemente de noutate care au conturat starea de fapt sus menționată cu referire la fostul demnitar.

Prezenta cerere de efectuare a urmăririi penale intră sub incidența art. 305 alin 4 din C.P.P. În prezent, persoana față de care s-a solicitat sesizarea Președintelui României pentru formularea cererii de efectuare a urmăririi penale beneficiază de prezumția de nevinovăție.

Precizăm că prezentul comunicat a fost întocmit în conformitate cu art. 28 alin. 1 din Ghidul de bune practici privind relația sistemului judiciar cu mass media, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 197/2019.”

DNA ceruse aviz și în cazul lui Costel Alexe

DNA-ul a cerut aviz și în cazul fostului ministru al Mediului, liberalul Costel Alexe, actualmente șef al Consiliului Județean Iași. După ce a primit undă verde de la Cotroceni, DNA-ul a dispus efectuarea urmăririi penale în cazul lui Alexe, într-un dosar în care acesta este suspectat de luare de mită și instigare la delapidare.

În cazul său, DNA-ul anunța, între altele, că ”în perioada martie-aprilie 2020, suspectul Alexe Costel, în calitate de ministru al Mediului, Apelor și Pădurilor ar fi pretins, în mod direct, de la o persoană din conducerea unui combinat siderurgic, suspect în cauză, mai multe produse din tablă (tablă cutată, țeavă pătrată, țeavă rectangulară și rulouri de tablă) în legătură cu îndeplinirea atribuțiilor sale de serviciu referitoare la alocarea, cu titlu gratuit, către fabrica respectivă, a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră și la monitorizarea măsurilor luate de această fabrică pentru închiderea unui depozit de deșeuri neconforme (haldă de zgură). Depozitul respectiv este unul dintre cele 68 depozite neînchise pentru care statul român a fost condamnat de Curtea de Justiție a Uniunii Europene, în anul 2018, pentru neîndeplinirea obligației asumate ca stat membru al UE de a le închide cât mai repede. Ca urmare, România trebuie să raporteze periodic situația depozitelor menționate în cuprinsul hotărârii CJUE.

Foloasele respective, în cantitate de 22 tone, ar fi fost primite în zilele de 23 aprilie 2020 și 07 iulie 2020, la punctul de lucru al unei societăți comerciale administrată de o rudă a ministrului.

Valoarea foloaselor ce ar fi fost primite ca mită de fostul ministru este de aproximativ 103.000 lei și reprezintă contravaloarea produselor siderurgice, a manoperei și a transportului.”