AcasăJUSTIȚIEAtac la Curtea de Justiție a Uniunii Europene. Instituția nu are dreptul...

Atac la Curtea de Justiție a Uniunii Europene. Instituția nu are dreptul de a ne desființa Constituția

Av. Elena Radu, atac devastator la Legile justiției

Coaliția pentru Apărarea Statului de Drept a trimis CCR o intervenție juridică, denumită amicus curiae, în care explică motivele juridice pentru care Legile justiției, votate de Parlament, sunt neconstituționale. Astfel,  (CASD) desființează pur și simplu expunerea de motive a parlamentarilor, care invocă o decizie a Curții de Justiție a Uniunii Europene, în care se statuează supremația dreptului european, arătând că decizia CJUE contravine atât Tratatului UE, cât și Constituției României.

Consecința aderării la UE pleacă de la faptul că statele membre ale Uniunii Europene au înțeles să situeze acquis-ul comunitar – tratatele constitutive ale Uniunii Europene şi reglementările derivate din acestea – pe o poziţie intermediară, între Constituție şi celelalte legi, atunci când este vorba de acte normative europene obligatorii, arată Coaliția pentru Apărarea Statului de Drept (CASD), într-un document transmis către CCR, care dezbate constituționalitatea Legilor justiției.

”Drept urmare, în urma aderării la Uniunea Europeană, România nu a renunțat la supremația Constituției sale, iar acquis-ul comunitar are o forță juridică inferioară Constituției României. Nicio normă din Constituția României, astfel cum a fost revizuită prin Legea nr.  429 din 23 octombrie 2003 pentru aderarea la Uniunea Europeană, nu permite derogarea printr-o lege internă de la dispozițiile art. 1 alin. (5) din Constituție privind supremația Constituției României și plasarea acquis-ului comunitar pe o poziție superioară Constituției României. Drept urmare, hotărârea CJUE din 21 decembrie 2021, invocată ca temei în Expunerea de motive, nu are aplicabilitate în România, în lipsa revizuirii Constituției în vigoare, și nu poate fi transpusă într-o lege internă, națională”, precizează CASD. Asociația semnalează faptul că independența este o dimensiune intrinsecă a suveranității naționale. ”Niciodată hotărârea CJUE din 21 decembrie 2021 nu poate să aibă aplicabilitate în România, nu poate să aibă forță juridică în România și nici să fie transpusă într-o lege internă, deoarece s-ar încălca caracterul independent al Statului Român”, atrage atenția CASD.

CJUE și-a depășit competențele

Potrivit Tratatului Uniunii Europene (TUE), UE nu are competențe în domeniile care nu i-au fost atribuite prin Tratate, or, Uniunii nu i-au fost atribuite competențe în modificarea ordinii constituționale a statelor membre sau a dispozițiilor exprese din constituțiile statelor membre. ”Drept urmare, nici Curtea de Justiție a Uniunii Europene nu își poate extinde competențele dincolo de competențele stabilite Uniunii prin tratate. Totodată, potrivit art. 4 alin. (2) din TUE, Uniunea s-a obligat să respecte identitatea națională a statelor membre, inerentă structurilor lor constituționale”, se precizează în documentul CASD. În plus, asociația subliniază că România nu a ratificat niciodată Declarația nr. 17 cu privire la supremația dreptului Uniunii Europene, anexată la actul final al Conferinței interguvernamentale care a adoptat Tratatul de la Lisabona, declarație care nu face parte din Tratatul de la Lisabona, iar în lipsa ratificării, o astfel de declarație nu are nicio forță juridică în România.

Vor servi interese străine

În ce privește modificarea statutului judecătorilor și procurorilor, care vor putea fi membri ai oricăror persoane juridice de drept privat fără scop patrimonial și vor putea face parte din organele de conducere ale acestora, CASD atrage atenția asupra pericolelor uriașe ale unei asemenea prevederi. ”Aceștia pot fi membri sau organe de conducere ai oricăror ONG -uri care nu sunt asociații profesionale și sunt non-juridice și care pot fi finanțate de diverse persoane fizice sau juridice, inclusiv de partide politice pentru obținerea propriilor interese. Totodată, se permite cooptarea judecătorilor și procurorilor în diverse structuri/organisme create de persoane fizice/juridice din România sau din străinătate, care, prin activitatea și politica respectivelor structuri/organisme, să influențeze în mod direct sau indirect cel puțin judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi şi personalul de specialitate juridică asimilat  pe care i-au cooptat”, se mai arată în documentul trimis la CCR de către CSAD.

author avatar
Claudia Marcu Jurnalist
Este jurnalistă din anul 1994, absolventă a Facultății de Filosofie și Jurnalism, și a profesat la ziarele Monitorul de București, Gardianul, Cotidianul, Gândul, Ring etc., iar din 2019 până în prezent, la ziarul Național.