Patiseria Sibiu

1. În tinerețe eram atent la denumirile „farmaciilor”, căci așa le botezaserăm noi, ale cârciumilor întâlnite în cale. Mai toate aveau nume de țară și din țară: Hora, Ciocârlia, Herculane, Târnave, Malnaș, Feldioara, Siretul, Bacău etc. Mai trânteai cîte un Perla, Ghiocei, Primăvara. De-o pildă, în arealul nost’ anost de la Dinamo până la benzinăria din Tunari aveai „Cisnădie”, cu separeu și căruia îi ziceam Cisnac, „Malnaș”, în piață, „Feldioara”, cu grădină, asta ceva mai acana, precum și „Patiseria Sibiu”. Denumire flască, pufoasă, cu brânză și stafide și bere în picere. Asta era! Ce era Sibiul?

Un oraș regional reședință de raion. Conținea ceva făbrici și uzine – Balanța,  Dumbrava, Mătasea Roșie – , oraș vechi meșteșugăresc, frumușel, dichisit, umplut prin  veacul XII cu coloniști germani: dulgheri, șelari, dogari, potcovari, măcelari, cizmari. Singurul lucru notabil: înființarea „Astrei”, în 1861. Ah, mai avea și o revistă trimestrială bunișoară, Transilvania. În rest, resturi medievale din sistemele de fortificații, un edificiu baroc ce adăpostea și continuă s-o facă un complex muzeistic, grădină zoologică și un traseu de tramvai pitoresc prin pădure. Frumos, cu gară care deservea Rășinarii și Păltinișul, iarna. Din ăsta au ieșit fumuri și mofturi raionale. „Iau brânză de la sibieni”, auzi prin împrejurimi, adică de la ciobanii machidoni din împrejurimi, că sașii nu prea fac vreo brânză! Telemeaua e grecească și brânza cu puchini, cu chimen, e numai și numai de Brăila! Și, vorba unui bun prieten, Brăila e de cinci ori mai spectaculoasă decât burgul Sibiu.

2. Ca reclame cred că le avem pe cele mai idioate din lume, nu numai din Ooropa. Aia cu Jumbo este apocaliptică, covârșitor de proastă, ca o psihopată neagră pe scufiță! Dar nici cu asta la nu’ ș ce bere cehească, „țapănă”, o mai pui și pe locul fostei țâșnitori din fața Intercontinentalului și a Teatrului Național cu numele de „Ion Luca Caragiale” – de altfel nume scos de prostul de Calamitru. Pui un țap ispășitor, dar pune și un țap și o halbă, dacă te duce capul. În MAupassant, Bel Ami, se bea mereu câte un țap de bere, că de-aia cea mai productivă e de 330 de ml.

3. V-am spus că lumea s-a tâmpit sau, mai fin și mai jos cu un semiton, a luat-o razna imediat după ’90. La radioficare, un tată de fată a fost întrebat, imediat după schimbarea de facies și de „paradigmă narativă” de-atunci, ce ar prefera pentru fiică-sa: o diplomă de studii superioare sau un soț cu vilă și cu merțan? Ăla a optat și a oftat după a doua variantă. Foame de neamuri proaste! Acum, tot așa, o oarecare Van Deeci, ceva pe la o tembeliziune într-o emisiune de râsul lumii, nu poate iubi un gagiu fără o mașină mai șmecheră decât a ei și fără o casă mai spațioasă. Conceptul de mașină șmecheră la români. La franțuji, asta se traduce mai amplu: „catpies, la beem, la rolex”, se citește cum se-aude. Dacă avea bun simț după emisiunea aia pocită nu trebuia să iasă pe uliță de rușine! Precum alt marțafoi, unul Muhaiu, pe care nu pricep de ce-l tot folosesc pe post de vază de decor? Prostuț și fără dicție, ce să-ți spună unul ca ăsta? Cum a fost și el pus o lună să semneze niște acte prin Delta Nat King Mekong?

4. Apoi multă propagandă prostească, întoarcere a Istoriei, a armelor. Repetenții de politruci se cred neoliberali fiindcă deh, modele vin la noi cu mare întârziere și nu suferim de impozit progresiv. Am vorbit cu un nene care conducea chiar un detașament de partid de-ăsta și spunea că ei de la bun început au fost de Dreapta. De-aia le și spuneau „roșii” și-i beșteleau Eminescu și Nenea Iancu însuși, care erau chiar conservatori. Impozitul cu pricina e distribuit ca idee de însuși Adam Smith, dar politicarzii noștri au liceul la seral și școli superioare de casa scării. Un paricopitat de crescătorie de se crede sociolog de SNSPA zice că răcanii americani de vor veni ne vor civiliza. Ca pe fetele de la Deveselu și Caracal? Ca pe Teo Peter ne vor „ciliviza”? În general intră acolo, în armată, cine vrea cetățenia, scursura. Am mai fost țară ocupată de o armie eliberatoare, încă de la romani, care au distrus sanctuarele, templele, au ras tot. Cei mai „cumsecade” au fost turcul și, culmea, rusul, până la tezaur! Bineînțeles că pentru interesele lor, că imperiile nu comit prieteșug, doar prietejug! Că ne-au siluit, mai ales ultimii! Ce-ar fi trebuit să facă, să ne felicite fiindcă i-am căsăpit și am făcut prăpăd taman în zonele astea, Odesa, Transnistria, până la Don? Nu avem nuanțe, spirit anteprenorial, nu știm să negociem, să zâmbim, să recunoaștem unde am greșit, să ne urmărim și noi interesele, să dăm binețe, să zicem „săru’ mâna pentru masă”! Sigur că nu avem cu cine, dar nici nu facem școală, asta-i marea noastră boală!