„Decrepitudinea, de altfel, a întregului nostru personal politic este cea mai de seamă pricină a decadenţei, făcută din jaf, lipsă de orientare, din dezorganizare administrativă şi dezagregare socială, a României actuale. O prăbuşire culturală fără precedent, urmată de un dispreţ al talentului şi al inspiraţiei, de o negare a entuziasmului, de o înţepenire într-o pasivitate în care nu mai încape nicio înnoire, nicio infuzie de forţe vii, iată caracteristica momentului”.
Ce să mai adaugi fragmentului de mai sus ce aparţine doctorului Caligari ( alias sau aka Ion Vinea, un gazetar de mare soi și un foarte important scriitor ! ), apărut în numărul din 15 februarie 1932 al săptămânalului Facla ? Și așa era atunci, în perioada aia considerată drept summum în democrația băștinoasă.
Chiar, ce să mai adaugi în definirea cumplitei farse ce se deşartă din hârdăul realităţii teve în mijlocul căreia ne ducem veacul ? Doar s-o reiei. Asta am zis despre gestionarii cu liceu agroindustrial și cu școli ecologice de fundul curții, de-acum vreo cinci anișori, asta zicem și acum, când e mai dihai, absolvenți insolvenți de TCM și subtlingineri de la distanță, pardon de expresie și de impresie. Oameni cu funcţii de sezon desfac vorbe de sezon, necioplite şi spală adjective cu atitudini stridente şi chiar dăunător obraznice, golăneşti, mitocăneşti. Toate complexele, oameni dragi, şi alea de superioritate, sunt tot de inferioritate, ne învaţă taica Freud ! Și trebuie să o știe și un idiot agramat ca Liorban.
Gloata de polifticieni sau politruci, după cum a spus un fierar-betonist armat dintr-un burg săsesc, are impresia că dacă deşartă ură pe ecranul tembelizorului pare activă, pare preocupată, pare eficientă. Nu, frate Soare cu dinți rari şi soră Lună Plină, cu facies vesel, ei se fac direct și în direct de râsul lumii, definitiv, irevocabil şi indivizibil.
Numai vorbe mioape şi clămpănitoare, numai suficienţă amestecată cu imbecilitate în stare nefinisată, de steril, cu guler tare, de plastic şi te întrebi de unde apar şi tot apar şi sunt din ce în ce mai numeroși? La început, în anii 90 s-au mișcat repede, împinși de Dinamo, și au vrut să ocupe gările, autogările, depourile, depozitele de hârtie, televiziile, grupurile de o/presiune. Nu au avut gând de preluare critică, ci de înlocuire ca orice înlocuire, prin înlocuitori.
Prin ucazuri de învrăjbire și de eliminare din librării, biblioteci și anticariate, cum a fost ordinul de neuitat dat de ministerul inculturii de la acea dată. Înlocuitori de mâna a treia spre a șaptea, din Caracal, Slobozia Moară și țintar sau țânțar, de-ăștia de put a brânză, ăștia care s-au făcut că lucrează. Sigur că şcolile au devenit din ce în ce mai deosebit de foarte proaste, ministreasa de resort prezentă, madama Pepsiglas, este sub nivelul unei șefe de sindicat de la cooperativa Cartonajul, ziarele aproape că au dispărut, televiziunea este de neoprit în declasarea ei ideatică şi în alunecarea ei saşie pe ţeava de scurgere a moravurilor, în vreme ce gaşca de oameni publici şi de alţi funcţionari ai statului miorlăie doar după avantaje fragede şi dolofane şi, cu excepţia megatonelor de aroganţă zbuciumată şi ciumată, nu afişează decât prostie oablă şi moale!
Chiar deficiențe de iod la scufiță, cum este gângavul Cocârțu, pus să semneze. Un prostănac nici măcar prost autentic și cu miros, picat la toate examenele de maturitate ale Parlamentului, speriat de foncția de gestionar de Petromax al gubernului, nu vine să explice cumplita prăbușire de finansă din țara de Cutii pătrate a lui Ubu din două motive temeinice: unu, fiindcă așa cum s-a mai amintit e prost îngrămădit și doi, nu știe ce să spuie, se pare că el este acolo de formă, doar să semneze, alții fac și măsluiesc cărțile și măștile. Ce Dumnezeu, ce-i așa de greu de priceput? Alte dovezi de prostie infamantă și inflamatorie sunt găsibile la tot pasul, de la Bârnă din Vrancea ortomană până la Manivelă din miezul asimptomatic al insulei otomane din Dunărea scufundată.
Pe fondul acesta duhnind a rânced şi a acru ce-i lipsea chelului ? Meşă de mărgăritar porcesc! Aplicată direct pe figură. Care ar trebui să acopere sau să reducă măcar gradul de imbecilitate sulfuroasă al gubernanților semi-analfabeți. Așa că apare isteț chiorul în țara orbitoare, adică gunoiul de Băsău, care este reciclat de flota de cvartal. Vă mai amintiți când ni se împuia capul că paricopitatul dipsoman va primi foncție? Că doar nu degeaba Petrov fără Ilf ! Iote că a ieșit ălălalt, care trebuia să iasă din urnă, ca duhul din stecla de lambă cu gaz. Toți politrucii ăștia de gang seamănă perfect cu clanurile de se iau la trântă prin hoteluri și prin alte locuri de deservire a populației. Cu scobitori ninja.
Despre alte cestiuni arzătoare la ordinea strâmbată a zilei spre noaptea intelijenţei nu ne mai opintim, căci au spus-o colegii şi prietenii noştri de pe aici, don Răzvan și don doctor Tănăsescu mult mai rotund.
