„Adrian Nastase a deschis drumul spre UE!”. „Da, dar Basescu a finalizat!”. Asa se certau romanii pe un succes (colosal succes!) care nu apartine niciunui roman. Suntem intr-o Uniune Europeana in care n-ar fi exclus sa devenim colegi cu Egiptul.
Nu vin cu nimic original. Pun cap la cap, foarte sintetic si, poate, foarte superficial, ciupeli (accesibile chiar si geostrategului Cozmin Gusa) din presa franceza si literatura lui Houellebecq. De 7-8 ani, ziarele din Franta scriu despre Françafrique si Petromonarhii.
Elitele arabe ii considera pe jihadisti niste maimutoi, un fel de evadati dobitoci, care nu mai stiu ce sa faca dupa ce sar gardul inchisorii. Aceste elite arabe includ — n-am pretentia ca as fi exhaustiv — Fratia Musulmana, Uniunea pentru Mediterana si Petromonarhiile. Razboiul religios nu intra in sfera lor de interes. Au pastrat mereu legaturi bune cu Vaticanul si marele Rabin al Frantei, invocand originea comuna din Scriptura — Moise, Avraam. Elitele arabe considera ca Europa ar fi permeabila pentru ca e formata din state laice. Petromonarhiile vor folosi Coranul si miliardele de dolari pentru a patrunde acolo unde domnesc „secularismul si materialismul ateu” (Houellebecq). In acest moment, europenii si chiar americanii au ajuns sa regrete ca i-au terminat pe dictatorii fundamentalisti. Invazia din Austria si Germania nu reprezinta inceputul, ci sfarsitul Europei. Inceputul a avut loc in Franta, in urma cu peste 50 de ani, dupa ce de Gaulle le-a permis algerienilor sa devina independenti. Acei algerieni sunt deja la a patra generatie asimilata.
Elitele arabe au actionat ca Imperiul Roman. Au cucerit intai Mediterana. Si n-ar fi exclus ca Uniunea Europeana sa fuzioneze, cat de curand, cu Uniunea pentru Mediterana. Astfel, in prima faza, in UE vor intra Turcia si Maroc. Nu conteaza ca Maroc nu-i in Europa. Oricine are loc in Europa Federala! In a doua etapa, vom fi colegi cu Tunisia si Algeria. In a treia, cu Egiptul.