Basescu a gratiat o femeie cu cinci copii, care a furat flori de pe domeniul public si a fost condamnata la doi ani si sase luni de inchisoare. Scuzati cinismul, dar nu ma preocupa nici biata femeie, nici gestul presedintelui.
Pe mine ma intereseaza ce a fost in mintea — ca in sufletul, de unde suflet? — judecatorului care nu s-a multumit sa o condamne pe amarasteanca. A pus-o sa suporte si paguba. Amarasteanca n-a sarit vreun gard, ca sa talhareasca pe cineva. Amarasteanca nu face parte din Mafia florilor, nu importa lalele si trandafiri din Olanda. Amarasteanca nu are contracte cu primarii, care deconteaza la firul de iarba si cumpara iarba la hectar. Amarasteanca a smuls niste panselute dintr-un rond, sperand sa le vanda, ca sa puna pe masa doi covrigi pentru cinci copilasi.
Daca justitia era o stiinta exacta, nu ripostam. Dar cand pedepsele oscileaza intre doi si cinci ani, intre trei si sapte ani, cu suspendare sau cu executare — suntem pe teritoriul aproximatiei. Si cand aproximam, avem tot dreptul sa ne gandim la: 1. dispozitia buna sau rea (mahmureala la barbati, menstruatie la femei) a judecatorilor. 2. comandamentele justitiei. 3. spaga. 4. ordin. 5. lipsa de discernamant, adica incultura, adica unii dintre voi au terminat scoli degeaba, ca n-au citit nici „Ursul pacalit de vulpe” si n-au cum sa priceapa latura umana, sociala a justitiei! Acum, sunt obligat sa bag fraza „nu generalizez”. Bine, nu generalizez.
Domnule judecator sau madam judecatoare, ca nu vreau sa aflu cum te cheama, ia marturiseste: ai remuscari ca ai batjocorit-o pe amarasteanca din Calarasi? Te superi ca te tutuiesc, la modul agresiv? Ma adresez cum am eu chef, fiindca ai nenorocit sapte vieti — doi parinti si cinci copii! De Victor Hugo si Dostoievski ai auzit? Ai auzit pe naiba, ca daca citeai, fie si pe sarite, doua carti fundamentale ca „Mizerabilii” si „Crima si pedeapsa”, iti intelegeai si meseria! Sigur, eu sunt tampit ca te intreb asa ceva! E evident ca mai ai restante la „Capra cu trei iezi”. In cazul asta au fost cinci iezi. Cinci, ma, cinci!