Când comuniștii sărbătoreau Ziua Națională pe 23 August, Ceaușescu aducea, cu japca, recitatori. În ultimii ani, pe 1 Decembrie m-am convins că nu mai e nevoie de japcă. Odangiii năvălesc la televizii ca ecoanarhiștii, pe bază de “voluntariat”. Pe toate canalele s-a abuzat eseistic de România după aceeași rețetă. Gargaragiii care nu molfăiau clișeul despre “România reală” molfăiau carameaua “fiecare cu România lui, avem 20 de milioane de Românii”.
Cel mai atacat a fost Iohannis, pentru că n-a invitat USR la șezătoarea de 1 Decembrie. Foarte bine a făcut. România a sărbătorit Ziua Națională, nicidecum Ziua socialismului științific, Ziua trotinetistului bărbos sau Ziua vorbitorilor de giboneză corporatistă care au ieșit în stradă ca să-i aplaude pe cei care pun cătușe. Băieți deștepți, cu idealuri cosmice.
Nu-i bună dezbinarea, sigur că nu-i bună, dar n-avem voie să uităm că USR îi are că dușmani pe patronii români cu mai puțin de 100 de angajați. Cu toate astea, USR a declarat, “prin reprezentanții săi aleși”, că se poziționează doctrinar ca partid de centru dreapta”. Asta nu e poziționare doctrinară. Este ghiveci doctrinar mâncat cu polonicul. Și eu sunt în măsură să vă mărturisesc că Valea Prahovei e plină de meduze, iar un schior și-a rupt picioarele fiindcă s-a împiedicat de geamandură. USR de centru – dreapta seamănă cu o cântăcioasă care mănâncă banane după terminarea programului și pe urmă îi miroase gura a ceapă.
Centru – dreapta, da? Centru – dreapta înseamnă și Biserica, dacă tot vorbim în exces despre Ziua Națională. Dacă la capitalism și patriotism useriștii pot lua nota 4, la Creștinism sunt de nota 2. Nota 3 o aveau comuniștii de după 1965. Au existat secretari de partid care intrau în Biserică să fie nași. Riscau ca să cunune sau să boteze. Useriștii se mândresc cu ateismul. A mai existat un partid de dreapta care voia să-și fundamenteze propria religie. E același partid care a lătrat despre “arta decadentă”.
Să ne trăiești, România! Ai avut și zile mai bune, și mai mulți oameni întregi.