In transferarea unui fotbalist in strainatate un rol foarte important si, bineinteles, foarte nociv, il joaca nevasta acestuia. Priceputa la geografie, astrologie, sport, piete financiare si, daca se chinuie putin, si la navete spatiale, diletanta din bucatarie exmatriculeaza pe cararea limbii pareri legate de amanuntele afacerii.
Ca orice casnica, ea le stie pe toate. Intai se intereseaza de orasul unde isi va rupe barbatul picioarele, in timp ce ea va cauta coaforul. Dupa ce afla destinatia, doamna se pronunta imediat. Una a zis ca Florenta e o asezare urata. Pe urma, ea devine preocupata de leafa sotului si face proiecte pe banii lui. In primul rand, o casuta pentru mamica dansei, care a crescut-o bine in perspectiva ademenirii fabricii de bani numite sot. La cateva luni dupa instalare, beneficiara incepe sa dea e-mail-uri disperate in tara, povestind cum se plictiseste in strainatate pe cateva mii (sau chiar zeci de mii) de dolari pe luna. Dupa aia, sacrificata se apuca sa-si invite prietenele si neamul in Occident. Toate cheltuielile sunt achitate de acelasi fraier aplaudat pe stadioane si exploatat la domiciliu. In final, descoperind ca e o femeie complicata sau intelectuala, sau amandoua la un loc, divorteaza si cere pensie alimentara. Pe buna dreptate. I se cuvine. Prea a obosit uitandu-se la telenovele.