Handbalista Paula Ungureanu a fost stropita cu urina la Budapesta, de suporterii echipei Ferencvaros, iar reprezentantii clubului maghiar l-au criticat pe antrenorul romancelor, pentru ca i-a facut fascisti.
Va rog sa considerati subintelese cateva cuvinte in acvaforte, adresate tupeistilor sefi de la Budapesta. Dar dincolo de reactie, acestia merita invidiati pentru comportamentul cu care isi apara cauza. Cand Ilie Nastase a intrebat-o pe o mironosita englezoaica daca e prostituata, ziaricii romani filistini s-au grabit sa-l atace inaintea britanicilor. Singura desolidarizare de Nastase pe care o accept a fost exprimata, foarte decent, de Simona Halep. Femeia aceasta este un monument pentru ceea ce a facut pentru sportul ei, pentru pasiunea ei. Intr-o lume in care doamnele si domnisoarele vor sa-si mareasca sanii, Halep si i-a micsorat pentru tenis. Ca sa nu ma supun ironiilor, voi evita comparatiile cu baladele populare si miturile sacrificiale feminine. Dupa acest gest, nu mai conteaza daca Halep va castiga vreodata vreun turneu de Grand Slam in fata zdrahoancelor WTA. Am fost primul care a scris, dupa finala de la Roland Garros, cu Sharapova, ca, daca tenisul s-ar juca pe categorii, ca la lupte sau la box, Halep ar fi invincibila.
Nastase a castigat turnee de Grand Slam, dar nu asta-i important. Altii au castigat mai multe. Nastase, insa, nu a fost un tractor (Lendl, Courier, Edberg) al tenisului, ci violonistul acestui sport. Frumos e ca romanii l-au injurat pe Nastase si cand acesta a ironizat-o pe Serena Williams, fata mitocanului Williams, care a facut-o pe Irina Sparlea „un curcan mare si alb”. Norocul nostru a fost ca Serena are mai mult obraz decat taticul ei, ca altfel ne-ar fi transmis „ba, romanilor, mai duceti-va in falusul meu!”.