Dupa barajul cu grecii, Tolontan a observat cine lipsea din vestiar. Mutu, ar zice pripitii de pe feisbuc. Dumitrache, Balaci, Hagi, ar spune cei din generatia mea. Nu, Tolontan regreta un om al scrisului. Va inchipuiti ca se gandea la Camil Petrescu? La Fanus Neagu sau la Baiesu? La Eugen Barbu sau la Adrian Paunescu? Pentru ca acestia sunt marii gazetari sportivi ai Romaniei. Niet, el plangea dupa Ioan Chirila! Atunci, domnule Tolontan, sa nu fim nedrepti! Nea Titica Alexe, Bebita Firanescu, Radu Urziceanu si Mache Ionescu ce cusur aveau? Au fost colegii lui Chirila, se poate sa-i neglijam? Stiau la fel de multe cuvinte, dar nu umpleau pagina cu puncte de suspensie. Mergand pe aceasta logica, din vestiar a lipsit si Ilie Dobre. El il depaseste pe Chirila. Isi incepe cartile cu trei puncte.
Ca sa nu-l lase singur pe Tolontan, s-a bagat si Cristian Geambasu la cultura. A scris ca fotbalistul Pirlo „nu este un geniu, dar apartine unei categorii aproape la fel de restranse. (Mergea mai bine «restransa», ca e o intercalare pana la acord.) Aceea a marilor mestesugari. Sunt cei care au cladit Domul din Florenta si Basilica San Pietro din Roma”. Mestesugarii se ocupa cu orologeria, gravura, goblenul. Cand discutam despre monumental, avem de-a face cu mesteri. In cizmarie exista ucenici pe langa mestesugari. In arta, ucenicii cresc pe langa mesteri. Citeste-l pe Giorgio Vasari, daca tot te arunci la Renastere! Dar pana acum m-am legat de nimicuri. Potrivit intelectualului Geambasu, cei care au facut Domul din Florenta (Santa Maria del Fiore) si Basilica San Pietro din Roma sunt mestesugari, nicidecum genii. Asadar, Giotto, Michelangelo si Rafael, arhitectii Brunelleschi, Bramante si Bernini — niste zilieri. De unde geniu la astia? Geniu avea Chirila al lor, cand punea trei puncte.