1. Cîțu nu știe cât costă o bere sau un pahar cu whisky, iar dumneavoastră îl tocați cu prețul pâinii. Dacă îl întrebați pe domnul premier cât a fost nota de plată în seara în care a condus mășina în slalom uriaș, s-ar putea să-și aducă aminte. O sută sau câteva sute de dolari. Pentru a calcula mai ușor, să presupunem că o sută. Dar ca să afli cât era un pahar de băutură, trebuie să știi la câte pahare să împarți suta de dolari. Cîțu n-are toate datele ecuației, asta-i situația. La vin e mai simplu, fiindcă îl comanzi cu sticla. Dar dacă împarți o pădure de sticle cu prietenii, iarăși te faultează aritmetica.
2. Propunerea mea e să-l mai lăsăm pe Cîțu. S-a terminat Săptămâna Cîțu. Să înceapă Sezonul Clotilde! Și să țină până la Crăciun, când se vor aduna alți munți de gunoaie în sectorul 1 și poate că atunci vom afla cât costă telegondola pe acest Chamonix userist. Dacă Elena Udrea a făcut nu știu ce telegondolă la Piatra Neamț, Clotilde poate tăia panglica telegondolei din sectorul 1. Parcă o văd, cu zâmbetul ei generos – n-ar fi rău să facă reclamă la mășți cu zâmbetul acela întins până la cercei. Îmi place și cum se împodobește. Clotilde eclipsează bradul de Crăciun.
2. La noi, vaccinarea a fost pe sistem pepsi. În anii ’50, în „Scânteia” se scria că imperialiștii americani vor otrăvi lumea cu pepsi. În anii ’70, Ceaușescu a făcut fabrică de pepsi, dar producea foarte puțin, iar băutura acidulată se găsea greu și se dădea pe sub mână – ” fac orice sacrificiu ca să bea și fiul meu un pepsi!” Între ’90 și 95, bărbații, femeile și copiii din România au băut mai mult pepsi decât apă, cafea, vin și bere. După ’95, „gata, pepsi e periculos!” Despre vaccinare s-a zis întâi „că ne bagă cip”. În ianuarie 2021, vaccinarea s-a făcut pe pile și pile aveau cei de la Putere. Pe urmă a început nebunia „am prins loc să mă vaccinez la Feteșți sau la Slobozia”. Din mai, poți să-ți faci vaccin la tine în cartier, dar n-are niciun haz, dacă nu-i pe pile sau nu stai la coadă.
3. Albert Camus spunea că „boala Europei e că nu crede în nimic, dar pretinde că știe totul”. Și rezultatele se văd. Marxiștii travestiți în corporatiști îi acuză pe creștini că sunt talibani sau fasciști. Marea Britanie, Germania și Rusia vorbesc în lire, euro și ruble, Italia și Franța sunt superbe și neputincioase, iar României i s-au întâmplat destule.