Ieri, am parcurs distanta dintre Arcul de Triumf si Casa Scanteii in 31 de minute. Mai exact, am stat cu ochii pe numarul de inmatriculare al unei camionete intre ora 11 si 12 minute si 11 si 43 de minute, ca sa strabat un kilometru si jumatate, maximum doi. N-am pe cine sa dau vina, a fost un accident in lant spre Baneasa, s-au busit 5 masini.
Dar am inteles ca tot ieri dimineata, in rondul de la Casa Scanteii, Klaus Iohannis si suita de limuzine si-au luat claxoane si injuraturi la greu. Nu, nu, nu-i frumos, noi nu procedam asa la Sibiu! Neamtul dezorientat prin Bucuresti a picat ca un wurst in mustarul unei alergii generale. Deja exista alergia (si se manifesta violent) la ideea de „coloana oficiala”.
Dar eu nu sunt suparat pe abtibildul Oktoberfest de la Cotroceni. Stiam ca e destoinic si are limite. Mi-am dat seama ca-i si bine intentionat. Va povestesc si de ce. Doua motive, indicii, cum vreti sa le considerati.
- Nevasta lui Iohannis nu s-a mai dat in spectacol de vreo luna. N-a mai taiat copaci la Neptun, n-a mai transformat inalta functie a sotului in pretext pentru o parada de moda. A incercat si ea, saraca, sa-si faca prietene in Capitala, n-a reusit, asa ca a renuntat sa mai fie diva in strainatate, in speranta ca va deveni Miss Bucuresti. S-a cumintit, s-a facut fata serioasa.
- In urma cu 4-5 zile, l-am urmarit pe domnul Presedinte la o conferinta de presa. A raspuns la vreo 15 intrebari. Cum a putut si el, dar important e ca s-a straduit. Cand tace, e olimpian ca Goethe. Cand tine discursuri, e elocvent ca un Trabant. In rest, e mediocru in zilele in care e genial. Dar face eforturi. Si progreseaza. Bravo, domnule, bravo, asta-i poporul german!