Toată presa citează vorbele lui Hagi din 1998: „să ne faceți statui, pentru că nu o să vă mai calificați nicăieri după ce ne vom lăsa noi de fotbal.” Dar nimeni nu amintește că numărătorii de cornere l-au martelat atunci pe Hagi, iar singurul ziar care i-a luat apărarea a fost „Național”. Am scris eu, pe prima pagină.
Cât despre FRF, îi felicit pe tovarășii ziarici fiindcă au descoperit în 2022 ce susțin eu încă din 2014. Dacă nu m-ar fi lăsat singur în 2014, poate că acum aveam fotbal, nu trosbal. Dar numărătorilor de cornere le-au plăcut dosarele și Daciada corporatistă – chestiune de gust, de educație, de hipism pe trend. Hipismul pe trend înseamnă spirit de turmă.
Despre Răzvan Lucescu scriu de când s-a apucat de antrenorat. Și am ajuns să văd că este singurul antrenor român, în secolul ăsta, cu mari rezultate pe două continente. A luat Cupa Campionilor Asiei, campionatul Greciei, a jucat sferturi de finală în cupele europene cu Rapid și PAOK Salonic. Pentru Giulești, primăvara europeană era doar la televizor până în 2006. Pentru Salonic, primăvara europeană începea, până în 2022, când veneau primii turiști străini să comande caracatițe la terase.
Eliminând pe Olympiakos Pireu în semifinalele Cupei, Răzvan Lucescu a învins Atena (Pireu e lipit de Atena și are porturile Atenei), adică tradiția și un sistem ocult. Eu o văd și ca pe o revanșă față de sfertul de cupă europeană cu Steaua, din 2006, când scorurile au fost similare (1-1 și 0-0), dar în defavoarea Rapidului. Diferența e că Steaua, în încrengătura UEFA, nu era organizată și protejată ca Olympiakos între Parthenon și cele trei porturi din Pireu.
În fotbalul grec e foarte greu să te bați de la egal la egal cu Atena – Pireu pe termen lung. Sistemul e mai impenetrabil decât la noi, unde s-au luptat cu echipele din București, pe termen lung, doar Craiova (anii ’70 – ’80) și CFR Cluj după 2005. Lui Răzvan Lucescu i s-a furat un campionat al Greciei, a câștigat unul și a mai jucat o finală de Cupă cu Skoda Xanthi, un fel de Chindia Târgoviște a Greciei.
Pentru finala Cupei Greciei, pe Răzvan Lucescu l-a antrenat și sfertul de finală din Conference League cu Marseille. Și băieții din Marseille, și cei din gașca Atena – Pireu sunt ca niște corsari care n-au citit „Toate pânzele sus!”, o carte în care pirații forțează soarta și pierd.
