1. Ce sunt cei care au hotărât ca școala să înceapă pe 9 septembrie? Niște reformați ai învățământului, nicidecum niște reformatori. Ce ar fi avut în plus elevii în această săptămână, adică până pe 16 septembrie (15 va fi duminică)? Copilărie și, unii dintre ei, apă caldă. Da, poate stăteau departe de București (la țară, cu bunicii, la munte, pe Litoral, în Bulgaria, în Turcia sau în Grecia) și nu nu mai erau nevoiți părinții să facă turism prin casă, cu oala de apă încălzită pe aragaz.
2. În prima săptămână de școală, poliția îi poate ajuta pe părinți într-un singur fel. Amendându-i pe trotinetarii care merg pe contrasens și provoacă accidente într-un trafic și așa infernal. Generația care a început școala mai devreme va fi mai slab pregătită decât pletora useristă pentru că a văzut deja tot ce e mai rău, de la Covid până la războiul altora. Da, știu, e Teoria Conspirației.
3. Știți cine alimentează, azi, Teoria Conspirației? O alimentează cei care o combat, inventând mereu tâmpenii. Probabil că vom auzi în curând că trebuie restructurat și anul. De ce 365 de zile? De ce șapte zile într-o săptămână? Să facem luna de 20 de zile, ca să… Și aici vor găsi ei o explicație, fiindcă deja îi deranjează chestia aia cu „înainte de Christos” și „după Christos” și ar vrea să revină la „înaintea erei noastre” și „era noastră”.
4. Prima zi de școală înseamnă și un subiect de știre dezmățată pentru lubricii de televizie, care iau de pe youtube filmulețe cu adolescente și le prezintă pe post.
5. După prima zi de școală, trotinetarii au luat foc (li s-a mai întâmplat) pe centurile de socializare pentru că elevii le-au dus flori profesoarelor. Eeeeei, asta-i bună! Copiii n-au voie să le ofere flori învățătoarelor și dirigintelor, dar pacostea globalistă vrea cadru legal ca să fumeze zarzavat.
6. Prima zi de școală este o miză și pentru chiulangiii nostalgici ca mine. Pe 15 septembrie, în liceu, nici nu ajungeam în clasă, iar prin noiembrie, când începeau tezele, încercam să copiez la fizică și la chimie. Cu mențiunea că, pe vremea aia, tabelul lui Mendeleev se învăța pe dinafară (îl știam din clasa a șaptea), nu se trăgea pe nas.