Daca in turul doi al alegerilor prezidentiale ar fi ajuns, prin absurdul cel mai absurd, Elena Udrea si Monica Macovei, as fi ales-o pe Elena Udrea. As fi ales feminitatea. Cu tot ce implica. Slabiciunile, lacomia si ostentatia generate de incultura.
Udrea mi-a fost mereu simpatica. E o femeie care a stiut atat de mult ce vrea, incat s-a crezut mai mult decat este. Doamna Udrea, daca sunteti frumusica (pana la frumoasa ar mai fi niste etape), nu inseamna ca sunteti si doamna, chiar daca eu v-am apelat asa! Daca ati fost vitezomana in cariera, nu inseamna ca ati gasit drumul potrivit si ati rulat cum trebuie. Daca vorbiti cu tupeu si o sinceritate dezarmanta despre averile promiscue ale unor milionari care erau inalti, dar simpli, insist, simpli angajati la Stat, nu inseamna ca dumneavoastra v-ati imbogatit pe cai licite.
Cu toate astea, va consider o persoana agreabila. In comparatie cu Alina Gorghiu, Gabriela Vranceanu-Firea, Corina Cretu. Am apreciat, de asemenea, atitudinea dumneavoastra cand ati sarit in apararea primaritei Lia Olguta Vasilescu. Stiti sa fiti si umana. Cam apucatoare, dar umana. Dorinta de parvenire e un pacat acceptabil.
Va dau, totusi, un sfat. E mai mult o opinie, ca oricum nu va intereseaza. Nu-mi imaginez ca postacii dumneavoastra, sau ce a mai ramas din ei, va vor semnala acest text. Ati cucerit Facebook-ul, doar n-o sa va mai incurcati cu un articol de ziar! Risc, insa, si ma bag in seama, asa aiurea. Doamna Udrea, nu va mai etalati in fata cameramanilor in pantofi de o cromatica ravasitoare si cu tocuri care iau liftul! Ca si ascensiunea politica, primavara v-a prins intr-o viteza pe care, din cauza pregatirii, n-o puteti gestiona. N-ati fost nici balerina, nici voleibalista, nu aveti picioare lungi, va trage si derierul in jos, nici varsta nu va mai avantajeaza. Sunteti o femeie bine, inca buna, cum zic golanii, dar cei 40 si ceva de ani nu se fac 20 daca va suiti pe tocuri de 10.