A mai apărut un clasament în care România e pe ultimul loc din Europa. La cărți citite. Doar 6% dintre români citesc cărți. Încă e bine. În perioada interbelică, Regele Carol al Doilea a făcut un singur lucru bun: a sprijinit artele. Dar o treime din populație era analfabetă. Ne vom întoarce acolo, cred că ne-am și întors. Potrivit sondajului, 42% dintre românii de azi sunt analfabeți funcțional, dar analfabetismul funcțional e ceva discutabil. Eu sunt convins că avem 15% analfabeți – analfabeți (adică nu știu literele) și că doar 10% dintre cei care au conturi pe centurile de socializare citesc o postare care adună mai mult de 10 rânduri. Oamenii care administrează centurile știu asta, totul e perfect orchestrat. După câteva rânduri apare „see more”, adică mai dai un click dacă vrei să vezi continuarea. Nu mai dai.
Până aici v-am luat ușor. Am și mai grele. Fază văzută de mine într-un anticariat. Negustorul tocmai primise marfă, au căzut câteva teancuri, volumele erau împrăștiate pe jos. Și a venit un corporatist, care comandase pe net o varză motivațională. A văzut cărțile întinse pe dușumea și a început să le răsfoiască. Dar nu oricum. Cu piciorul. N-am apucat să îmi dau seama dacă posedă tehnica de lectură a lui Messi și ar putea să întoarcă de la pagina 87 la 88 cu șiretul pentru că s-a enervat proprietarul – un om cult, vânjos și coleric – și l-a dat afară. Uite așa a mai pierdut România un cititor.
La tribuna unei manifestații de 1 Mai sau de 23 August, Miron Constantinescu a spus, ironic, că e bine că fost primită Elena Ceaușescu în Academia Română, pentru că în felul ăsta va fi sprijinită cultura. Și acum pe cine să aducem în Academie? Dacă va dau niște nume de cuconițe o să spuneți că mă leg iarăși de justiție. Numărul de academicieni e fix, dar se poate rezolva, că doar instituția are aleea ei la cimitirul Bellu.
Vorbim despre cărți citite într-o țară în care ziaricii agresivi devin politicieni. Silviu Mănăstire, care citea intoxicări la tv cu voce de diacon, a ajuns parlamentar PNL și a început să-și amenințe colegii cu dosare. Dar asta nu-i nimic. Nenorocirea amorsată de Băsescu și continuată de useriști a ajuns și în școli. Nu în licee. În școlile generale. Nu exagerez. „Ce faci puiul meu, de ce ai venit acasă plângând?” „Mama, să știi că mi-a zis Gigel de la a șaptea B că, dacă îl supăr, îmi face dosar penal!”