Dupa flatulatiile lingvistice „predictibilitate”, „sustenabilitate” si „capabilitate”, am dobandit si nestemata „nuplecabilitate”. Adica un prostobou e la crasma cu prietenarii, linge beri asociate cu floricele, cu alune sau cu seminte si il cheama nevasta acasa. El nu poate sa plece de la masa, pentru ca mascazul din farfurioara da dependenta — „nuplecabilitate”. Cu sprijinul colegului Valentin Boeru am facut o excursie prin leprozeria limbii romane.
La sfarsitul anilor ’90, romanii sufereau de „deciita”. Aproape toate frazele tasneau din preputul lui „deci”. „Deci, am ciordit ceva, deci, mi se rupe de tine, deci, ma duc sa ma baleg”.
Prin 2010 ne-a contaminat „extremita”. Orice maruntis era „extrem de…” si il expedia in faliment pe „foarte”. Deci, eram „extrem de curve”.
Astazi, englezim totul. O fugareala pentru burtosi poarta titulatura „We run Bucharest”. Fara virgula, inseamna „Alergam Bucurestiul”. Iar magazinele universale si pietele au devenit „Shopping Center” si „Plaza”. De ce nu incercati si cu „Hala Obor Shopping Center” sau „Crangasi Plaza”? Cautati si echivalentul englezit (mai mult americanizat) pentru pravalia de haine vechi Taica Lazar. N-ar da bine „Daddy Lazar Junk Fair”? Bineinteles ca podiumul sau pasarela de moda este „catwalk”, adica tarfele raioase isi intind turloaiele pe spinarea jigarita a pisicii. Frumos ar fi sa traduceti si „Campania de sterilizare a cainilor vagabonzi”. Haideti, spuneti-o si pe-asta in limba McDonald’s! „Wow”, nu va iese o formulare „cool”, „mega” sau „super”? „Oops!”.
Adica cum ar veni dinspre un poporean contemporan din generatia “Y”, unul frumos si sl iber, LOL.