Trustul Intact are doua ziare: „Jurnalul National” si „Gazeta Sporturilor”. „Jurnalul” a stiut sa cinsteasca memoria lui Fanus Neagu, dedicandu-i 9 pagini. Cartofii prajiti de la „Gazeta”, care au avut sansa sa semneze in aceeasi publicatie cu nea Fane, pe cand slugareau la „Pro Sport”, au mers (aproape) pe blat.
A aparut un editorial cald al lui Ovidiu Ioanitoaia si un text rahitic, semnat de o tanti. Femeia n-are nicio vina. A facut, cum s-a priceput, ce i s-a cerut. Dar numele grele (pe stadioane si la tocsoaiele de profil) ale „Gazetei” — mucles. Dupa ce maimutoii astia l-au tradat pe Mitica Dragomir, in ’97, si au fugit la „Pro Sport”, vecinatatea de pagina cu Fanus Neagu le-a blazonat anonimatul si le-a botezat neantul. Recunostinta — canci! In schimb, au grija sa-l evoce, in 14 articole din 17, pe un gazetar sportiv foarte bun, nimic de zis, dar care ne-a lasat mai multe puncte de suspensie decat figuri de stil. Asta-i nivelul lor, fiecare cu oamenii pe care i-a cunoscut. Fanus Neagu nu-i vizita in redactie ca sa discute despre henturi si auturi de poarta cu Andrei Vochin si alti zevzeci eminenti.
Ieri, numaratorii de cornere au comis-o din nou. Vazand ei ca panarama de trofeu numita Cupa Romaniei are o cioara sau un gugustiuc pe toarta, s-au grabit sa titreze „Pasarea cu clont de rubin”. Acesta este titlul poeziei scrise de Labis, inainte sa moara. „Pasarea cu clont de rubin” are conotatie tragica, dar ei au asociat-o cu o chermeza precum Cupa Romaniei. Da, da, da, prostia nu doare! Dar se inmulteste si pute.