Preparandia Română a fost primul institut pedagogic românesc, înființat la Arad, în 1812. Preparandia este un templu al limbii române. Acolo li se desăvârșea educația viitorilor învățători și preoți din tot Ardealul, într-o vreme în care limba română era mai asuprită decât românii ortodocși, care încercau să reziste dându-le copiilor prenume latine.
În anii ’70, comuniștii au vrut să dărâme sediul istoric al Preparandiei Române. Dar a existat un muzeograf căruia n-au avut ce să-i facă nici activiștii. Se ducea noaptea să doarmă în sediul Preparandiei. Și înainte anunța: “dacă vin ăștia, la prima oră, cu buldozerele, trebuie să mă omoare și pe mine!” Știu, acel om – spre rușinea mea, am uitat cum îl cheamă – pare un erou romantic, un desuet, dar e bine că limba română n-a avut doar virtuozi. A avut și eroi.
Am făcut pe subtilul și am bătut un apropo la școala online? Scuze. Știți cum va arăta România cu școala online și cu USR la putere? Uitați-vă la comentariile violente și agramate de pe centurile de socializare. Sunt mâzgălite de vorbitorii de giboneză corporatistă, furajați cu nutreț neomarxist. Dacă ar citi ce am scris (nu vor citi), ar spune că i-am discriminat. Au tupeul să pomenească despre discriminare unii care au introdus prezumția de vinovăție în justiție. Trăim în plină dictatură a minorităților agresive. Clovnul din manej îl face anormal pe Alain Delon.
Nu vedeți ce caractere au useriștii? Acum îl susțin pe Nicușor Dan, după ce l-au dat afară. N-ar fi fost o mare problemă de moralitate, în România, dacă un om pleca dintr-un partid și se întorcea. Avem sute de cazuri. Dar useriștii l-au dat afară pe cel care i-a inventat. Chestia asta se numește paricid politic. Și de ce l-au dat afară? Pentru că Nicușor Dan n-a spus, la referendumul CPF, că băieții de clasa a doua sau a treia se pot îmbraca în fustițe.
Useriștii excelează și la alte capitole. Tefeloazele îl întrec și pe Enver Hodja. Dictatorul albanez a închis și a dărâmat mii de biserici, dar el nu era creștin. Useriștii s-au decreștinat pe parcurs.
Două vorbe și despre aventurile imobiliare ale lui Nicușor Dan. Voi încerca să-l apăr, dar nu prea îmi iese. Și nu ține. Totuși, de dragul unui joc facil, o să scriu că Nicușor s-a crezut băiat de intervenție, deși e șmecher ca Moș Crăciun vara. Când i-au zis ăia “frățioru’ nostru”, Nicușor credea că s-a întâlnit cu masoneria.