1. Nicușor Dan e peste Ciolacu și Lasconi. N-ajunge. Chestia asta e bună la Antena 3 Sienen, care i-a organizat emisiuni omagiale generalului Ciucă, dar în orașele mici și în sate, pentru bătrâni și tineri, în Diaspora din Spania și din Italia, calitățile lui Nicușor Dan nu înseamnă nimic. Plus că Nicușor e însoțit de trădare. Întâi l-au trădat trotinetarii din partidul pe care el l-a inventat și acum vrea să-și trădeze el alegătorii din București. Iar prietenilor și comesenilor din tinerețe nu le răspunde la telefon. Eu cunosc și o categorie care l-ar vota. Ca să scape de primarul mizantrop. Pe segmentul ăsta, Nicușor ar lua 100%. E vorba despre bucureștenii care vor să construiască sau măcar să-și renoveze casele.
2. Diaspora din Italia și Spania nu sunt „proeuropene”. E proeuropean Nicușor, care a lăsat Bucureștiul fără apă caldă. Ca în anii ’80.
3. N-am mai scris de câteva zile despre Antena 3 Sienen. Pentru că nu m-am mai uitat. Dar marți seară am făcut o stație cu telecomanda acolo. România e singura țară în care „proeuropenii” sunt mai provinciali decât suveraniștii vociferanți. Sunt gata să mă uit la Antena 3 și în noaptea de revelion. Cu o condiție. Să văd o dezbatere cu doi politicieni de mare respirație europeană. Ciucă și Geoană.
4. De vreo săptămână tot uit să scriu că au murit, de peste 15 ani, chiar și actorii care i-au jucat pe legionari în filmele ceaușiste. Gh. Dinică („Revanșa”), Ovidiu Iuliu Moldovan („Actorul și sălbaticii”) nu mai sunt printre noi. Zilele trecute s-a prăpădit și Mircea Diaconu, care i-a prins pe legionari în „Actorul și sălbaticii”.
5. Mircea Diaconu a jucat roluri principale în filme cu sute de milioane de vizionări – la cinema și, mai ales, la tv. Dau câteva titluri că să vedeți că n-am exagerat cu „sute de milioane.” „Actorul și sălbaticii”, seria cu ardelenii („Profetul, aurul și ardelenii”, „Artista, aurul și ardelenii”), „Buletin de București” și „Căsătorie cu repetiție”, „Cuibul salamandrelor” și „Explozia”, „Asfalt Tango” și „Filantropica”. După revoluție, Diaconu a fost oscilant, dar asta nu-i ceva rău. Dacă ai fost în Piața Universității, în 1990, și ai decăzut în 2017 în Piața Victoriei înseamnă că ești zevzec. În Piața Universității s-a strigat „cu noi e Dumnezeu!” și „Jos Securitatea”. În Piața Victoriei nu era Dumnezeu, dar era Securitatea. Așa că, la moartea lui, Mircea Diaconu a fost înjurat de salamandrele oengiste de după Colectiv, de vorbitorii de giboneza corporatistă și de alte talente cu nasuri fine din Centrul Vechi și de la Vama Veche, care au recitat lozinci în Piața Victoriei. Și nu orice lozinci. Trotinetarii defilau cu mândria nudistului în gură.