Mi se pare normal ca toți copiii de securiști și de turnători să-i înjure pe politicienii vechi și pe oamenii de afaceri. Celebritățile plimbate în cătușe sunt respectabile în comparație cu acești copii de securiști, deoarece copiii de securiști fac combinații fără să riște.
Mai e vreun copil de securist sau de turnător care n-a fost în Piața Victoriei? Cu ce tupeu făceau anticomunism la seral copiii de securiști? Cum cu ce tupeu? Cu tupeu de mici securiști. Aici e nevoie de o paranteză, chiar de o ditamai acolada. De cinci ani vă întreb de ce nu se scandează în Piața Victoriei „jos Securitatea!” și cu „noi e Dumnezeu”, așa cum se întâmpla în ’90, în Piața Universității. Credeți că întrebam degeaba?
Copiii securiștilor importanți, foarte, foarte importanți nu erau în Piața Victoriei. Ei aveau afaceri la nivel înalt, chiar cu ambasadele care defrișează, defrișează, defrișează. Defrișează mediul de afaceri, ca să defrișeze multinaționalele fondul forestier. De fapt, să defrișeze România.
Pe vremea lui Ceaușescu, turnătoria era facultativă. Astăzi, mi-e teamă că delațiunea a devenit o condiție obligatorie pentru a face bani. Aceasta este Generația sifoanelor G4. URMEAZĂ GENERAȚIA SIFOANELOR G5. Bine că a fost încetinită ascensiunea Partidulului PLUS, că de acolo venea principalul pericol.
Tatăl lui Vlad Voiculescu și-a turnat un vecin care asculta „Europa Liberă.” Fiind de la țară, bine că nu și-a sifonat un vecin care a tăiat porcul. Pe vremea aia, porcul era sursă de invidie. Dar și acum sunt unii care grohăie mai tare decât porcul. Țăranii nu mai au voie să crească porcul în curte, pentru că globaliștii furajați cu nutreț progresist încearcă să descărneze porcul de semnificații (rânduielile ortodoxiei latino – orientale) și să pârlească tradiția.
Azi nu mai dau exemple din cărți. În acest text voi miza pe un film comercial. Superman. Vlăduț Voiculescu era ca Superman la locul de muncă, într-o redacție. Un ochelarist tocilar. Dar când America se afla în pericol, Superman își punea costumul de măscărici și îi păcălea pe puerili că-i scapă de dușmani. Așa sunt ăștia – se dedublează. Iar fraierii află prea târziu. Și pe urmă n-au nici puterea să zică „da, dom’le, am greșit.” Așa recunoști oamenii slabi, proști și măcinați de răutate.
Un filozofache bătrân spunea că „Vlad Voiculescu e angelic.” Și dumneavoastră, domnule intelectual de prestigiu, tot angelic, tot angelic? Ați avut burse în Occident, în anii ’80, când granițele se închiseseră. Cum ați obținut bursele? Fiind angelic, fiind angelic?