La Muzeul Satului va cânta Maria Tănase. S-a și bărbierit

1. La examenul de capacitate, copiilor de 14 ani le-a picat un text de Sorin Titel despre un băiețel care se rătăcește prin casă. E exact ce le trebuia puberilor după izolarea Covid. În „Istoria Literaturii Române pe înțelesul celor care citesc”, Nicolae Manolescu îl așază pe Sorin Titel alături de cei mai importanți prozatori şaizecişti – „deceniul postdogmatic” – alături de Fănuș Neagu, D.R. Popescu, Nicolae Breban, Ștefan Bănulescu, Fănuș Neagu (l-am mai pus o dată, fiindcă l-am iubit mult), George Bălăiță, Augustin Buzura, Constantin Țoiu. În „Istoria Literaturii Române de azi pe mâine”, Marian Popa scrie că „Sorin Titel a murit la 17 ianuarie 1985, s-a zis de cancer; conform altor versiuni, homosexualul Sorin Titel ar fi fost prima victima română a maladiei SIDA, preluată de la un însoțitor de trenuri cu ruta internațională”.

2. Niște infirmi spiritual, de la platforme media anticreştine, cerșesc pe centurile de socializare, deși sunt bine furajaţi cu pâlnia oengeurilor neostangiste. Dacă sunteți infirmi – fie și spiritual – cerşiţi, dom’le, în fața Bisericilor! Puneți-vă și niște decorații pe tricourile cu capete de mort! Pe infirmii spiritual îi deranjează că există homosexuali printre preoți. S-ar putea să existe. Dar asta e discriminare. Homosexualii din rândurile preoţimii sunt prigoniți, iar homosexualii din Centrul Vechi trebuie aplaudați? Sau cum? Cum așa? Cum? Cum?

3. Discriminarea are loc și când vine vorba despre incendii. În 2010, șapte bebeluși au murit în flăcări la Maternitatea Giulești. În 2014, un local din Constanța a fost mistuit de foc și s-au prăpădit trei stripteuze. Pentru bebeluși și stripteuze n-a căzut guvernul și n-a fost distrus sistemul sanitar din România. După Colectiv a fost ce știți bine că a fost. A fost și nu s-a terminat. Și nu înțeleg de ce. De fapt, înțeleg, dar așa e protocolul, așa e joaca de-a candoarea sau de-a candidatura. Nicio secundă n-am considerat că un club de rock îi privește și pe alți oameni în afară de rockeri și de famillile lor. Rockul intră la fenomenele underground, rockul nu-i curs valutar, rockul nu-i molimă, rockul nu creează decât un siaj social specios.

4. Vă rog să aveți mai multă considerație pentru artiștii LGBT! După lucrarea aia frumoasă – „Suntem lângă Catedrala Neamului. Sperăm să cadă!” – Ministerul Culturii ar putea să-i ducă pe acești creatori geniali să susțină spectacole și la Muzeul Satului. În felul ăsta va ajunge semnalul și în România rurală, care e cam înapoiată. În 1940, după ce am pierdut Basarabia, în Muzeul Satului au fost găzduite familii de români de peste Prut. Acum cred că ar fi cazul să organizăm o Tabăra LGBT la Muzeul Satului. Parcă văd o discuție între doi rapsozi proaspăt bărbieriţi. „Ce faci, Marry”? „Lasă-mă, fată, că azi sunt Maria Tănase”!