Era mignona, ochioasa, nostima. Era tanara golanca. Intai l-a bagat in boala pe un atacant celebru, blond, zulufat si candid. Pescarusul juca in Italia si se dilise din amore. Intr-un meci, a driblat toata apararea Romei sau a Fiorentinei, dar a driblat-o in viteza, a facut o cursa de la jumatatea terenului, a depasit din fenta si portarul, dar ce fenta, dar ce demaraj, dar ce ruperi de ritm, dar ce talent, si cand s-a trezit cu ditamai poarta in fata, adolescentul intarziat s-a transformat in adolescentul miop (Eliade, n-auzise Raducioiu de el) si a tras aiurea, in boscheti! Pe urma le povestea prietenilor: „am vazut-o pe Janine in poarta, n-am vrut s-o lovesc!”. Era data naibii maimuta!
Dupa fotbalist, i-a venit randul unui mogul barbos, mereu bine pozitionat politic si cu oarece viziune de bisnis. Inovatorul de televizie isi injura angajatii ca un surugiu cu spume la falci si ii facea toate poftele Janinei. Pe principiul „toti betivii isi imagineaza ca ar fi niste excelenti carciumari si toate bagaboantele se trag din Coco Chanel”, Janine a vrut firma de parfum. J de Janine. Reverbereaza ca G de la Gogu. Pe cel mai tare post de televizie din tara, vedeam din trei in trei minute J de Janine, un odorizant de veceu. Daca-ti dadeai cainele cu J de Janine, se prezentau la convocare toti puricii din cartier. Deschideai televizorul, pac in nas flatulatia J de Janine!
Fiind o femeie superioara, prea complicata pentru Romania, creatoarea apei (chioare) de colonie l-a parasit pe Adrian Sarbu si s-a mutat in Raiul si in mizeria cocotelor. La Paris. Acolo o cam belesc toate aceste subrete cu pretentii de Maria Antoaneta. Au impresia ca sunt si destepte, ca Parisul le asteapta, iar Parisul le priveste ca pe niste pasagere prin Rai, ca pe niste curiozitati care trebuie sa se intoarca in mizerie. Pe banii lui Sarbu, Janine a deschis la Paris niste pravalii de duhoare J de Janine. E ca si cum m-as duce eu sa le vand trabucuri cubanezilor. Falimentul a fost maret, sunt convins ca n-a vandut nici macar o sticluta cu pisoarca de pisi dulce. E leftera, Janine e leftera. Dar leftera rau, leftera si baba, leftera si clocharda, leftera si datoare, leftera si in chinuri! I-a incaruntit pana si „dumbrava minunata” (Sadoveanu) pe care o defrisa cu dedicatie pentru Adrian Sarbu. Ai vazut, Sarbule, ca nu exista padure fara uscaturi?