- Drogangiii din partidul Generației Gadget ne-au zăpăcit, în ultimele săptămâni, cu știrea „Germania va legaliza consumul de canabis.” Așa, și? N-ați zis voi că Germania e cu 20 sau 50 de ani înaintea României? Atunci să așteptăm măcar zece ani, să vedem cum merge „implementarea”. E mai interesantă știrea „la Paris vor fi interzise trotinetele.” Dacă Germania va scoate iar canabisul în afara legii, peste un an sau doi? Mai bine să ne luăm după Paris decât după Germania.
- Iohannis a spus „marea mea contribuție (legată de soluțiile pentru Delta Dunării, n.m.) e că am venit aici.” Este un răspuns emblematic pentru acest bugetar de meserie ajuns pe Everestul mocangelii din bani publici. Sasul elocvent ca un Trabant e „premierul de la Grivco” care a îmbrăcat geaca roșie și s-a dus alături de salamandrele oengiste de după Colectiv. Așa că nu o să-i reproșez nimic în aceste zile în care îl atacă micii torționari strânși (să fumeze) sub fundul Girafei de la Antipa. Herr Spielhosen Brr Brr a fost chiar finuț în comparație cu Arafat, care a zis că despre Crevedia „au comentat și oamenii care au stat pe margine și au mâncat semințe.” În traducere, Arafat muncea și românii mâncau semințe. Iohannis și Arafat sau bădărănia bugetofagilor de lux.
- Rapid – Dinamo 4-0. Dinamo din ultimii zece ani seamănă cu Rapidul anilor 1975-1990, adică fotbaliștii și conducătorii sunt palizi în comparație cu galeria. Am suferit și eu, pe stadion, când a pierdut Dinamo la București. Cu Liverpool și Anderlecht. În semifinalele cupelor europene. Ce se întâmplă azi e o rușine la nivel de birouri și de teren, iar Red&White și suporterii se ceartă degeaba. Pentru mine sunt același lucru. Și nu va veni niciun un om de afaceri puternic atâta vreme cât va trebui să dea socoteală unor asociați (în număr de 20.000, chestia asta se cheamă sindicat, nicidecum acționariat) care au participat cu sume colosale – între 100 și 2000 de euro – și cu sufletul, bineînțeles. Dinamo a fost tare și între 2000 și 2010, când a transferat jucători în Italia (Mutu și Zicu la Inter, Contra a ajuns la Milan după Alaves), Spania, Portugalia, Olanda, iar Statul de Drept a organizat „Dosarul transferurilor.” Știți ce strigau suporterii dinamoviști, pe 5 martie 2014, la meciul cu Argentina și la o zi după sentința din „Dosarul Transferurilor”? „Opt pușcăriași așteaptă un Naș.” Foarte bine. Acum au echipa pe care și-au dorit-o. Vă mulțumesc pentru aplauze. Da, știu, sunt singurul din presă care are tupeu să scrie așa. Adevărul, nu lozinci. Vă rog să căutați textul Dinamo, retrogradarea și minciunile din presă | Ziarul Național de pe 24. 05. 2022.
Iohannis și Arafat sau bădărănia bugetarilor de meserie
3.324 afisari
