1. Secția ATI a Spitalului Județean Piatra Neamț a luat foc. Zece pacienți cu Covid, intubați, au murit. În data de 8 iulie 2020 am publicat, în „National”, textul „În nordul Capitalei au apărut cam multe mașini scumpe cu numere roșii”. Un mic fragment. „În zona de nord a Capitalei au apărut câteva sute de mașini, de 100.000 – 200.000 de euro, cu numere roșii. Deci luate foarte recent, din mai – iunie încoace. Are lumea bani? S-a câștigat bine cu pandemia? Mai sunt măști de vânzare? Să întrebâm la PNL”. Oare ce a vrut să zică autorul?
2. Am o rugăminte: dragi jeguri neprihănite din politică, nu profitați și de incendiul ăsta! Rugămintea e valabilă și pentru salamandrele oengiste.
3. Victor Ponta n-a mai fost premier după Colectiv. S-a spus că Ponta era o pagubă. Și era. Se spune că Orban e o pagubă. Și este. Dar nu-mi doresc să pice Orban, fiindcă îmi dau seama ce „echipă de zgomote” ar veni în locul lui. Și cine ar susține echipa asta. Aoleu, mi-e dor (ca unui brad de un topor) de anticorupții de simpozion, de justițiarii premium, quality și mainstream, care faultează limba română cu bocancii deontologelii și sunt șpăguiți prin oengeuri! Ce reprezintă premium, quality și mainstream? Niște falimente vii, care nu trăiesc din vânzări, ci din comenzi clandestine.
4. Domnul Cătălin Tolontan a scris despre „un incendiu dramatic”. Un incendiu e tragic. Dramatic e când ai hemoroizi sau când divorțezi. Diferența dintre dramatic și tragic o face moartea. La fel de dramatic e când ai talent și, în loc să scrii texte, faci investigații milițienești. Și am fost drăguț folosind adjectivul „milițienești”. Dacă tragedia e deasupra dramei, cine o fi mai șmecher și mai nevăzut ca milițianul? Domnule Tolontan, cu Dosarul Transferurilor ați adus fotbalul unde e azi. După Colectiv ați rezolvat somitățile medicale și l-ați propulsat pe eminentul diletant Vlad Voiculescu. Nu vă ocupați, vă rog, și de incendiul de la Piatra Neamț! Și vă doresc să luați Oscarul pentru filmul „Colectiv”! Parcă vă văd pe scenă. Îmbrăcat în blugi (adică „am treabă, nu mă interesează eticheta!”) și ținând discursul: „meritul e al colegilor mei, dar, în primul rând, este meritul cititorilor…”
5. Iar va începe circul, după modelul „Două cucoane inimoase fac un spital”. Vom avea iarăși parte și de campanii oengiste din categoria „Nu arunca țigări pe trotuar!” sau „Nu arunca măști pe jos!” Și pentru astea se câștigă bani, civismul e rentabil în România. Mă bag și eu. „Nu îi încălțați pe copiii de clasa zero cu pantofi cu șiret, fiindcă doamna învățătoare nu-i îngrijitoare de grădiniță”. Dar am și în versuri. „Drogatul pe trotinetă/ nu e chemat în anchetă”. Sau „Nu mâncați, c-o să muriți,/ pâine cu cartofi prăjiți!”
