Înregistrări cu epilări inghinale când difuzăm?

1. O revelație! Doamna Piedoneasa înjură mai vâscos decât Piedone. Avem de-a face cu un cuplu sudat. În campania electorală, Piedone s-a lăudat că ”am 164 de perechi de fini.” Adică 328 de bucăți. Mai mulți decât fotbaliștii, plus maseurii, din Divizia A. Vă dați seama câte mii de lăutari au ascultat Piedone și Piedoneasa la nunți, botezuri și alte tăieri de moț? Închipuiți-vă câte coafuri a etalat Piedoneasa! Am convingerea că și-a făcut ”permanent” de minimum 50 de ori. Cum ați vrea să se exprime într-o convorbire PRIVATĂ cu soțul o peizancă, o nășică purtătoare de permanent? Întrebarea e de ce au fost difuzate mizeriile astea PRIVATE. Când ne apucăm să dăm și filmulețe cu demnitari la epilare inghinală? E cumva penal faptul că Piedone ”bea și plânge după femei?” Dar când mănâncă Piedone… Atunci plâng femeile după el. Am auzit, însă nu cred, că un fost președinte le întreba pe unele doamne cu putere în Stat ”ce faci, fă?” în loc să le dea ”bună ziua”. Discuțiile alea PRIVATE nu s-au scurs în presă.

    2. Bolojan nu (știu dacă) bea, dar e clar că plânge. Plânge după Simion. Premierul vrea să dea afară 500.000 de bugetari. Asta a zis și Simion în campania pentru turul doi. Și a pierdut lejer un milion și jumătate de voturi. Adică 500.000 înmulțit cu trei – bugetarul de lux, soția bugetarului și fiul bugetarului. Am fost îngăduitor, pentru că unii bugetari au mai mulți copii. Și eu aș da afară vreo 300.000 de bugetari, dar nu candidez.

   3. Dacă vă place adrenalina, nu trebuie să hoinăriți prin nori ca Baumgartner al Mihaelei. Puteți să o luați pe drumul Tulcea – Constanța. S-a umplut de cruci și i se zice ”Drumul morții”. Înainte se parcurgea într-o oră și ceva, acum ai noroc dacă scapi viu după două. E îngust și trec pe acolo TIR-uri care au voie să încarce maximum 25 de tone, dar încarcă 50. Iar șoferii care transportă cereale opresc mastodonții în curbe, coboară să se ușureze, cu o mână se descheie la șlitz și în cealaltă au sticla de vodcă. Și nu le cere nimeni socoteală. Nu știu dacă România chiar a fost, cum am învățat la școală, ”grânarul Europei”. Dar știu că azi, pe piața de cereale, România a ajuns ”iepurele” altei țări. Se bârfește că țara aia își vinde în supermarketurile noastre uleiul de floarea soarelui. Cu etichetă românească.

   4. Pentru că l-a susținut pe Georgescu, academicianul Eugen Mihăescu a fost jignit de useriștii făcuți cu antena de bulgari și cu prezervative expirate de la ajutoare. ”Proști, dar mulți” se traduce azi prin ”inculți, dar conectați.” Teosoful cu un pampers între urechi numit Georgescu este o rușine. Pe mine, însă, nu mă interesează ce simpatii politice are azi un om care a fost anticomunist la timp, nu anticomunist la seral ca Liiceanu al lor. Graficianul de geniu Eugen Mihăescu a publicat, în anii ’70-’80, mii de desene în New York Times și este autorul a zeci de coperte ale revistei The New Yorker. Citiți (acum nu mă adresez useriștilor concepuți cu mouse-ul și duși de muște spre tastatură) cartea ”Rebel” a lui Eugen Mihăescu și veți afla ce întâlniri a avut cu Tudor Arghezi, Eugen Ionesco și Salvador Dali. Chiar și o enormitate a lui Mihăescu e un act artistic. Chiar și o chestie (cât de cât) plauzibilă rostită de un userist rămâne o enormitate.