Elena Udrea, la Rares Bogdan si la arheologicul hoinar de presa Cristoiu. Pe Mister Bean de Cluj l-am portretizat in acvaforte de multe ori, dar voi recunoaste ca in emisiunea de alaltaieri s-a dovedit decent. A pus cateva intrebari pertinente si clocea vreo doua combinatii. Napoleon de Manastur a fost intrecut in ceea ce exceleaza el — umorul involuntar — de Cristoiu. Independentul de inchiriat se extazia in fata Elenei Udrea. „Sssssse frumoassssa ssssunteti!”.
I-a adresat vreo cinci intrebari despre moda si sopingeala. Elena Udrea survola cu destula abilitate vazduhul ridicolului si norisorii pufosi pe unde plutea Cristoiu, in timp ce piticul batran de la circul patronat de Cozmin Gusa se fastacea. Se imbujora. Lasa barbia in piept si o balanganea. Zambea ca un scolar de la tara, din anii ’60, care a ajuns prima data la cinematograf si a inceput sa se hlizeasca in momentul in care colectivista fruntasa sovietica indeparta panusile de pe stiulete.
Udrea a spus si o poveste haioasa. Cand s-au facut listele pentru europarlamentare, i-a trimis pe intelectualii Cristian Preda, Baconschi si Papahagi intr-un birou si le-a cerut sa stabileasca ei, cu manutele lor de sinecuristi, ordinea pe buletinele de vot. „Au intrat la 7 seara, iar la 7 dimineata inca se certau. Se intreceau in doctorate!”. Eu am citit in „Catavencii” ca dialogul a atins o detenta culturala pe care Udrea a evitat s-o descrie. „Io am Sorbona, in mortii ma-tii, taci, baga-ti-as Harvardul, boule!” Se zvoneste chiar ca s-ar fi trecut la procedee de box, care au degenerat in paruiala de curve.
Am un sfat si pentru Elena Udrea. Schimbati-va, doamna, consilierii de imagine! O femeie vine cu bratele golase la emisiune daca e Maria Sharapova. Nu sunteti. Si nu mai aveti cum sa deveniti. Sau vine cu bratele golase daca e Monica Tatoiu. Nu sunteti. Doriti cumva sa deveniti?