Nicolae Manolescu a zis ca profesorii care au girat carti semnate de detinuti trebuie scosi din invatamant. Marele critic de intampinare a devenit gardian, la senectute. Oamenii din puscarii si indrumatorii lor pot fi ironizati, asta da! Dar nu uitati ca au actionat cu legea in spate. Manolescu era credibil daca ataca o lege tampita, nicidecum pe profitorii ei — niste oameni aflati la greu, care se agata, normal, de orice sansa. De ce n-a luat atitudine Manolescu si atunci cand profesorii dadeau, la mica publicitate, anunturi cu „vand lucrare de licenta”?
Daca tot suntem atat de radicali, am si eu trei intrebari pentru domnul Manolescu. Subliniez ca merg pe logica dumnealui, nu pe a mea.
- De ce sa nu-i radiem din avocatura si din medicina si pe avocatii si doctorii care i-au aparat sau i-au tratat pe incarcerati?
- Dar de ce sa nu luam masuri si impotriva profesorilor care au supravietuit din meditatii? Sigur, exista si o exceptie, care s-a imbogatit din meditatii. Un domn si-a facut sase case din lectii particulare. Nu cunosc daca a platit si impozite. Stiu, insa, ca a ajuns Presedintele Romaniei.
- Daca jucam sotron pe piedestalul moralitatii, de ce sa nu scoatem din invatamant si intelectualii care cenzureaza presa? Domnul Manolescu a eliminat din paginile revistei „Romania Literara” un articol al doamnei Rodica Zafiu, profesor la facultatea de Litere din Bucuresti, pentru ca aceasta si-a permis sa scrie despre plagiatul (sau ce-o fi fost) lui Victor Ponta. Manolescu nu s-a oprit aici. I-a interzis Rodicai Zafiu sa mai publice in „Romania Literara”.
Asadar, profesorii care i-au calauzit pe oamenii din puscarii sunt niste ticalosi, dar doctoratul copy-paste al lui Ponta a fost bun, pentru ca fostul premier i-a prelungit lui Manolescu sinecura la UNESCO.