1. Constanța a fost foarte pregătită pentru Neversea. A avut la robinet două feluri de apă caldă. Apă caldă rece și apă caldă foarte rece. Bulevardele sunt în reconstrucție, n-au marcaje și e încântător, fiindcă poți să faci slalom pentru a ocoli gurile de canal în relief. La Năvodari, turiștii din Bucureșți veniți la festival au avut neobrăzarea să se înghesuie în toate magazinele alimentare ale multinaționalelor, deranjându-i pe localnici. E vorba despre ucraineni. Iar în zona peninsulară s-au vândut bilete false la Neversea. Cu 250 de lei bucata.
2. Au avut loc mari schimbări și pe plaja din Mamaia. Vânzătorul de porumb s-a updatat. A simțit și el că lozinca „ia porumbu’, porumbelul!” nu mai păcălește pe nimeni, e un fel de „Corupția ucide” sau de „Hodoronc-tronc!” Așa că răcnește „ia porumbul românesc, natural și cu subvenție mică!” Noului slogan merită să îi fie consacrat tot punctul trei al textului.
3. Anul trecut, în Dobrogea și în Bărăgan – 8 tone de cereale la hectar. În 2023 – recoltă de 2,5 tone la hectar. N-a plouat, n-ai pe cine să ataci. Dar de aici încolo vorbim despre Guvernul României, despre APIA, despre U.E. și despre televizii. Investitorilor din agricultură li s-a transmis „cumpărați îngrășăminte cu 7 lei!” Și acum au ajuns 2 lei. Când kilogramul de grâu era 1, 70 lei, antreprenorilor li s-a recomandat să nu vândă, fiindcă e război. Azi, prețul e 0,90 de bani. E război, dar e în vreo trei sate. Iar un prieten glumea că război în orașe înseamnă „diseară bombardăm blocul ăla, evacuați-l!” Eu sunt cu deontologeala, i-am spus că nu accept așa ceva. Iar el a replicat „da, mă, ucrainenii nu plătesc taxe de drumuri, de parcare, ITP și nu ai voie să le ceri socoteală, că e război. Dar au voie să vândă grâu infestat, iar noi mâncăm chimicale de la ruși și de la ucraineni. Și de Pașți au făcut grătar pe plajă și nu li s-a întâmplat nimic. Fă și tu grătar pe plajă să vedem dacă-ți iei amendă!” Am înțeles că APIA, la îndemnul U.E., nu le permite agricultorilor din România să are pământul până în octombrie. Îi urmărește cu „blocul fizic”(mă depășește expresia) prin satelit. Așa că își țin tractoarele în curți și angajații (plătiți) acasă. În 2022, subvenția la noi a fost de 140 de euro la hectar. În Franța sau în Germania e cel puțin dublă.
