Așadar, ne-am hotărât când facem Paștele la anul? Tot „pe vechi” sau când vor intelectualii ortodocși care l-au cobzărit pe Băsescu și i-a stipendiat Elena Udrea? Știu eu când îl vom face. E o știre care a trecut neobservată săptămâna trecută. Citez din Agerpres. „Șoferii ucraineni de camioane cer ca pe la Isaccea să treacă doar tirurile, ca să poată ajunge și ei acasă.” O să facem Paștele când doresc unii care nu sunt în U.E., dar sunt șefii Europei. Aveau cârciumă cu stridii la Constanța (am văzut-o eu, lângă Casa Hrisicos, în Piața Ovidiu), iar copiii lor primeau sau încă primesc din partea Statului Român alocații de 3700 de lei pe lună. Un copil de refugiat face cât 15 copii români.
Cred că s-au prins până și generalii luați de la demolări și montați în studioul Antenei 3 Sienen că este exact același scenariu al războaielor din ultimii 60 de ani, pe care le-a dus o națiune de pe alt continent. Și acum vor năvăli analfabeții digitalizati și fără argumente ca să bage lozincile „Teoria conspirației”, „putinistule!” și „Corupția ucide”. Oligarhii ucraineni și ruși beau împreună la Courchevel, iar România pierde câteva milioane sau chiar zeci de milioane de euro pe zi. Milioanele alea sunt tot „Teoria conspirației? Dar te pui cu frumoșii copii ai Girafei de la Antipa? Generația Gadget e genială. A inventat emoticonul.
România e o țară cu un președinte-șifonier și cu guvern de rumeguș, România e singurul stat în care conduce opoziția. Și nu orice opoziție. Opoziția puerilă. Credeți că există vreun parlamentar sau ministru pesedist ori penelist care să suporte aberațiile Ursulei – făină de gândaci, centrală pe 17 grade, Gretardata Thunberg? Nu există. Dar pesediștii și peneliștii le acceptă fiindcă sunt oportuniști, unsuroși, precari profesional și lacomi. Vrăjeala infantilă a Ursulei cupide nu ține în România. Nu ține în Europa de Est. Nu ține nici în Germania, fiindcă oamenii născuți în RDG s-au răspândit de la Hamburg până la Munchen. Prostiile Ursulei țin doar la trotinetiști și la prostoboii de peste 50 de ani care vor să fie „în pas cu vremurile.” Pentru noi, ăștia vechi și adevărați, Ursula n-are barbă fiindcă e doar o caricatură a lui Marx.
Dar vom fi învinși până la urmă. Mă uit în presă. Mă uit la oamenii care știu să scrie. Nu își doresc decât un singur lucru: să scape. Doar ambițioșii fără talent, useriștii cu mai multe masterate decât cărți citite și aitiștii (aitistul este combinația ideală de inteligență artificială, prostie naturală și propășire anticulturală) mai vorbesc în România despre proiecte. „Ce planuri ai?” Ce planuri să am? Să scap. Singurul verb care contează în România e „a scăpa”. Scapi, o lungești, te uiți și râzi. Eu am scăpat și nu-i prima dată când mărturisesc de ce nu simt nicio teamă. Ce mi se poate întâmpla? Am deja în mine două crime împotriva umanității, fiindcă am făcut și rapelul.
