Citez cu evlavie, emoție și entuziasm din toată presa: „Gigantul suedez Ericsson va plăti peste un miliard de dolari pentru închiderea unor investigații de corupție. Mita a avut loc în China, Vietnam și Djibouti”
Oooooo! Uuuuuu! Aaaaaa! Dar CEO, CEO, CEO – câți CEO se vor duce la pușcăroaică? CEO din China – la pușcăroaică! CEO din Vietnam – la pușcăroaică! CEO din Djibouti – la pușcăroaică! Sau corupția cu miros de CEO e bună, iar corupția cu miros de afacerist român e proastă? De la câte zerouri în sus se scapă de pușcăroiacă? La pușcăroiacă sunt cofrați doar cei care nu vorbesc giboneza corporatistă?
Dar Ambasada Suediei de la Bucureșți – cu ce glume ne mai regalează haioasa Ambasada a Suediei de la Bucureșți? Am mai scris de vreo trei ori despre suedezele care veneau la Eforie, în anii ’70, ca să scape de reumatism. Și le tratau salvamarii. N-ajunge! Mai trebuie. Doamnele din Ornskoldsvik, Simrishamn sau Trolhattan (dacă pronunți numele acestor orașe nu-ți mai rămâne guma de mestecat printre dinți) au lăsat ABBA și hitul Fernando pentru Ileana Sărăroiu și „De ce oare eu te-am cunoscut?” Iar seara, când vikinga se ducea „pe cameră” cu Fernando de la Agigea, îi șoptea acestuia „vino, vino, vino, intră în Fiord cu Spărgătorul de gheață!”
Treaba merge brici și în Finlanda. Noul premier este Sanna Mirella Marin, în vârstă de 34 de ani. Cam bătrână, după părerea mea. Suedezii o vor pune pe Greta Thunberg, imediat după majorat. Alegerea ar fi bună. Pacifista sandiloaică are o privire senină, care descurajează orice agresor sexual.
În Finlanda, toate cele cinci partide ale coaliției de guvernare sunt conduse de femei. Două de 34 de ani, două de 32 și una de 55. Ultima va fi curățată. Singura ei șansă e s-o remarce Macron.
Bravo, Finlanda, bravo, fetelor! Mareșalul Mannerheim ar fi mândru de voi. Doamna premier – am uitat cum o cheamă, Marin și nu mai știu cum, cred că Andreea Marin Mannerheim – este fiica unui cuplu de același sex. A fost crescută doar de mamă, care și-a refăcut viața cu o femeie. Andreea Marin Mannerheim a povestit că a fost săracă, în copilărie. Societatea nedreaptă o punea la zid fiindcă provenea dintr-o familie eroică. Mi-a venit să plâng.
Sub „fantomatica și orbitoarea lumină a Nordului” (Curzio Malaparte), Andreea Marin Mannerheim suferea. De foame, de frig. Îi era frig, micuței Andreea Marin Mannerheim îi era foarte frig. N-avea și ea cojoc, ca doamna Carmen Iohannis. Așa că m-am gândit s-o încălzesc global cu un cojoc liric. Am recuperat o poezie dedicată lui Stalin. A scris-o poetastra uitată Sanda Movilă . „Drag tovarăș Stalin,/ Îți trimit un cojocel./ Nu-l lucrai numai cu fir,/ Gândul îl pusei în el./ Cojocelul n-o să-ți fie oare mic/ pentru sufletu-ți de voinic? Drag tovarășe Staline, mult aș vrea să-ți fie bine!” Mult iubita tovarășa Andreea Marin Mannerheim, îți doresc să ai ac de cojocul dușmanilor de clasă care te-au persecutat!