1. Săptămâna trecută, „Libertatea”, ziarul în care e tămâiat Vlad Voiculescu, l-a elogiat pe un ziarist rus, Mikhail Zighar, care a scris, în „New York Times”, că pe Putin nu îl mai interesează prezentul, ci istoria. Extraordinici, extramorocar ce a descoperit băiatul ăla! Dacă tot se furajează cu truisme, „Libertatea” putea să coboare într-o arheologie a banalului cartografiată cu talent. Pe 27 februarie am scris așa, în „Național”: „Paranoia nu-i pentru oricine. Întâi trebuie să-ți antrenezi cinismul. Putin e un cinic de cursă lungă, un perdant câștigător al Războiului Rece și oricărui om inteligent i-ar fi teamă de el, pentru că Sfinxul cu ochi de diamant (pentru tăiat geamuri) nu are treabă cu banii personali. A depășit faza asta, a reglat-o până la 50 de ani. La 70 de ani e și deasupra Puterii. Bătrânul ticălos are un chip pe care nu l-au cotropit nici ridurile și își reglează socotelile doar cu istoria. O carte de-a mea din 2014 are titlul <<Nemernicii supremi>>. Am greșit cu pluralul. E unul singur: Putin, demonul absolut”.
2. PNL și PSD au votat o lege cu ajutorul căreia politicienii încearcă – voi fi elegant – să domolească presa. Domnilor, veți avea căderea să îmblânziți (atenție, nu am scris „să dresați”!) presa atunci când se va intra cu acte și pe centurile de socializare. Nu neapărat cu CNP, fiindcă poate fi folosit pentru alte scopuri, dar măcar cu un card, fie el de farmacie sau de supermarket. În materie de manipulare, televiziile și ziarele sunt fete cuminți pe lângă matroanele de pe centurile de socializare. Aceste centuri de socializare au ajuns lupanare clandestine care răspândesc bacterii propagandistice. Dacă vrei să intri pe centurile de socializare, îți faci condicuță, cum au vânzătoarele profesioniste de plăceri, și te supui controlului mensual al Statului. O colosală vinovăție aparține ziariștilor. Dacă aveți mai multe postări personale pe centuri decât texte publicate în ziar, atunci nu mai sunteți ziariști. Sunteți niște postaci mai spălați. Reporter – postac, redactor – postac, senior – postac.
3. Ronald Reagan a fost, în timpul vieții mele, cel mai bun președinte al SUA. Reagan a preluat o țară libertină, în care fenomenul hippie trecuse de crepuscul și apăruse SIDA. Revedeți excepționalele filme „Philadelphia” cu Denzel Washington, „The normal Heart” cu Julia Roberts sau „Studio 54” – ultimul despre clubul lui Steve Rubell. Reagan și Papa Ioan Paul al II-lea sunt oamenii care au izbit cel mai tare la temelia comunismului. Reagan a fost, în tinerețe, actor. Zelenski a început tot ca actor. Despre Zelenski se scrie destul, nu are rost să insist. Dar cred că dacă s-ar merge și la noi pe modelul Reagan – Zelenski, președinte al României ar ajunge Marius Manole.