1. Nicolae Iliescu: „Emisiunea Reflector. Acum se cheamă Recorder. Emisiune socială pe-o singură parte, care critică și ea ce i se îngăduie.” Corect. De ce nu vedem la noul Reflector și un documentar despre MISA? Băieții pot răspunde că „MISA nu era pe bani publici.” Dar pe ceva fonduri oengiste sau europene o fi fost? Cum se numeau viitoarele vedete politice care au schimbat legile fizicii spiralând urina la „bain de foule” organizate de MISA? Am și un titlu pentru film. „Urină și doctrină”.
2. Catastrofa Cîțu e preferabilă catastrofei Cîțu plus USR. Aduceți-vă aminte de Cabinetul PNL – USR! Acum vor să conducă țara vorbitorii de giboneză corporatistă care s-au aplaudat între ei când au demisionat din Guvern. Au trecut 32 de ani de la moartea lui Ceaușescu, eram în sevraj de comunism și au venit trotinetiștii să ne salveze.
3. Toată propaganda împotriva Bisericii „face sens”, cum ar spune Generația Gadget. Cei care au terminat școala generală și liceul înainte de ’89 au avut parte de educație ateistă. Noi nu vedeam în manuale cuvinte și expresii ca „biserică”, „ouă roșii”, „Dumnezeu să-l odihnească!” Noi făceam Lucru manual, nu Religie. Și îl disprețuiam pe „profesorul de atelier”. Corect – „maistrul de atelier”, cu „i”, nu cu „e”. Și profesorii autentici (de matematică sau de română, de fizică sau de chimie, de geografie sau de istorie) îl dispretuiau pe maistrul de atelier, care „preda” traforaj. Maistrul de atelier era un intrus și printre elevi, și în cancelarie. Profesorul de sport părea academician în comparație cu maistrul de atelier. Când intra în cancelarie „tovarășul maistru” care pretindea să i se zică „dom’ profesor”, profesoarele ziceau „hai, dragă, la fereastră, să fumăm o țigară, că a venit intelectualul!” După revoluție, practica în producție s-a desființat, iar maistrul de atelier a fost înlocuit cu preotul. Profesorii l-au acceptat și l-au respectat pe preot, cel puțin în primii ani. Dar elevii l-au luat din prima. L-au simțit că nu-i din peisaj. Am fost coleg cu mulți ziariști care au făcut școala după ’90 și aproape toți povesteau caraghioslâcuri despre „profu’ de religie”. Nu-i scuz pe useriști, dar repulsia lor față de Biserică e înrâurită și de școală.